Având în vedere contextul actual:

  • creșterea accelerată a costurilor utilităților (energie electrică și gaze naturale);
  • fundațiile județene pentru tineret nu au fost incluse în cadrul niciunei măsuri pentru prevenire efectelor pandemiei COVID;
  • s-a refuzat introducerea Componentei TINERET în PNRR care includea investiții în eficientizare energetică a infrastructurii destinate tineretului precum și în generarea de enerie verde, cu promisiunea că soluțiile se vor regăsi în POEO (deși, este de notorietate că acel program vizează doar o categorie de tineri, și nu sistemul de tineret, în ansamblul său, așa cum erau gândite reformele și investițiile în PNRR);
  • ne aflăm într-un context foarte dificil având fundații care au avut o scădere a veniturilor de 67% și în același timp o creștere a utilităților cu 325% (în cazul Fundației Județene pentru Tineret Olt), scădere cu peste 32% a veniturilor și o creștere cu 209% a utilităților (în cazul Fundației Județene pentru Tineret Timiș) sau o scădere cu 17% a veniturilor și o creștere cu 299% a utilităților (în cazul Fundației Județene pentru Tineret Vîlcea).
  • Fundațiile Județene pentru Tineret sunt ONG-uri de utilitate publică, înfiinațate în baza decretului lege 150/1990. Acestea nu beneficiază de finanțare publică pentru funcționare și administrează infrastructură destinată tinerilor care poate ajunge la o suprafață de peste 11.000mp (Casa Tineretului din Timișoara).
  • în contextul discuțiilor publice cu privire la reglementările pe care Guvernul României dorește să le adopte pentru diminuarea efectelor creșterii facturilor am observat cu stupoare că ONG-urile nu sunt menționate și drept urmare nu vor beneficia de aceste măsuri.

Fundația Națională pentru Tineret a solicitat Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse să depună toate diligențele necesare pentru ca anul 2022 – Anul European al Tineretului să nu fie anul în care „celebrăm” închiderea spațiilor destinate tinerilor care funcționează independent – modelul de structură care este exemplu de bună practică în Europa!

Mai concret, Fundația Națională pentru Tineret a solicitat ca:

  1. MFTEȘ să se asigure că în cadrul oricărei reglementări, inclusiv OUG privind măsurile de compensare pentru energie electrică și gaze naturale sunt menționate și ONG-urile, formularea corectă și completă fiind “ONG-urile legal constituite”, deoarece sunt ONG-uri din diverse domenii (printre care și tineretul) care funcționează în baza unor reglementări speciale (altele decât OG26/2000) – menționând aici inclusiv ONG-urile din domeniul social. Nu trebuie uitat faptul că aceste entități nu funcționează similar SRL-urilor (care generează profit) – de aceea considerăm că ar trebui să beneficieze de măsuri mai avantajoase.
  2. Demararea unui program care să vizeze prevenirea efectelor pandemiei COVID în rândul ONG-urilor de și pentru tineret. Acest program trebui să ia în considerare faptul că sunt numeroase ONG-uri care au/au avut angajați (existând ONG-uri pentru tineret cu peste 30 de angajați) și nu au beneficiat de măsuri până în prezent.
  3. Includerea ONG-urilor de utilitate publică în categoria entităților eligibile pentru investițiile de eficientizare energetică disponibile în cadrul PNRR.