Programul Operațional Educație și Ocupare – Axa 1: complementarități

Conform Institutului Național de Statistică, la 01.07.2020, populația tânără (14-35 de ani) cu domiciliul în România era de 5.594.734 persoane, iar populația rezidentă, la 01.01.2020, era de 4.672.206 persoane, răspândită în 41 de județe și București, 103 municipii, 217 orașe, 734 localități ale municipiilor și orașelor, 2.861 comune și 13.008 sate (din care, 522 aparțin municipalităților și orașelor). Din totalul populației tinere cu domiciliul în România, 2.609.655 tineri locuiau în mediul rural, reprezentând 46,64% din totalul populației tinere. Din totalul populației tinere cu domiciliul în România, 2.985.079 de tineri locuiau în mediul urban, reprezentând 53,36%. Dintre aceștia, 1.884.800 locuiau în municipiile reședință de județ, reprezentând 63,14%.

Ministerul Tineretului și Sportului are principalele prerogative în domeniul tineretului, drept urmare, ne propunem să schimbăm în următorii șase ani paradigma în care se desfășoară activitățile de tineret, asigurând un cadru coerent și integrat de servicii sociale, educaționale și comunitare pentru tinerii din România. Pentru a optimiza impactul Axei 1 asupra tinerilor, așa cum au rezultat ele din analizele de nevoi, măsurile trebuie demarate concomitent, sub coordonarea unei singure autorități, aceea care și cunoaște cel mai bine domeniul: are competențele și cadrul legal, cunoștințele, experiența, rețeaua sistemului public în teritoriu, resursa umană specializată, infrastructura și, nu în ultimul rând, are relația directă cu beneficiarii și cu sectorul neguvernamental de profil, adică Ministerul Tineretului și Sportului.

Totodată, trebuie subliniat că, în țara noastră, domeniul tineretului este unul clar conturat și delimitat în contextul național al politicilor publice, fiind caracterizat de:

• Existența legislației specifice domeniului pentru tineret (Legea Tinerilor, Legea privind înființarea centrelor de informare și consiliere pentru tineret, Decretul-Lege privind înființarea fundațiilor județene pentru tineret și legislația ulterioară, Strategia Națională în Domeniul Politicii de Tineret, Strategia Națională de Dezvoltare a Infrastructurii Turistice a MTS, precum și alte legi privind sprijinirea tinerilor)
• Existența unui minister de resort pentru domeniul politicilor publice și programelor naționale pentru tineret, cu compartimente specializate pentru politici publice (inclusiv cercetare), programe (centre de tineret, studenți, activități, tabere), digitalizare, fonduri europene etc.
• Existența unui sistem public județean pentru tineret – MTS coordonează o rețea de 42 de servicii publice deconcentrate (Direcțiile Județene pentru Sport și Tineret și Direcția Județeană pentru Sport și Tineret a Municipiului București), precum și 15 instituții publice deconcentrate (Casele de Cultură ale Studenților și Complexul Cultural Sportiv Studențesc „Tei”).
• Funcționarea compartimentelor cu personal specializat pentru desfășurarea activităților pentru tineret și cultural-artistice, în serviciile și instituțiile publice subordonate
• Funcționarea a 33 de centre de tineret în cadrul direcțiilor județene pentru sport și tineret, ca structuri fără personalitate juridică
• Gestionarea de către MTS, prin direcțiile județene subordonate a rețelei de centre de agrement și baze turistice
• Experiența de aproximativ 25 de ani a MTS (și prin subordonate) ca operator de granturi pentru tineret și studenți (ex. Anul 2019: peste 200 de granturi și peste 200 de proiecte proprii, iar aproximativ 30.000 de tineri au participat la programul național de tabere), precum și experiența autorității publice centrale pentru tineret de coordonare pentru 5 ani a Agenției Naționale pentru Sprijinirea Inițiativelor Tinerilor (ANSIT) și a centrelor teritoriale, precum și coordonarea, timp de 2 ani, a activității ANPCDEFP (Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale)
• Definirea clară a structurilor neguvernamentale de și pentru tineret (Capitolul III din Legea Tinerilor nr.350/2006), existența mecanismului de consultare a acestora de către MTS (Consiliul Național pentru Tineret), dar și a mecanismului de conlucrare cu acestea (Grupul Național de Lucru coordonat de MTS)
• Reglementarea profesiilor specifice lucrului cu tinerii – lucrătorul de tineret (cu standard ocupațional) și consilierul de tineret

Mai mult, MTS este autoritatea publică centrală care menține dialogul și relația directă cu structurile neguvernamentale de și pentru tineret din România. La o populație tânără atât de numeroasă, resursele sectorului public se dovedesc a fi insuficiente, motiv pentru care contribuția sectorului neguvernamental este nu doar una utilă, ci și foarte necesară. Sectorul neguvernamental de și pentru tineret din România reprezintă și o resursă importantă de culegere a opiniilor și nevoilor tinerilor pentru a putea fi transpuse în politici publice naționale.

Motivele pentru care măsurile au fost propuse în cadrul POEO sunt următoarele:

• vizează toate grupele de vârstă ale tinerilor (spre deosebire de programe cum este Garanția pentru Tineret), conform Legii Tinerilor din România care indică intervalul 14-35 de ani

• pe durata întregului proces și prin acțiunile stabilite, au ca misiune reducerea inegalităților, ajungerea la tinerii cu oportunități reduse (NEET, din comunitățile rurale, tinerii romi etc.) și, prin „echiparea” lor cu competențe, aptitudini și atitudini care să îi pregătească pentru o societate incluzivă și sustenabilă, în timp ce dezvoltă împreună cu ei comunități care să le inspire solidaritate și să le ofere cadrul propice de a se dezvolta și comunități educate în spiritul implicării tinerilor în conturarea evoluției
• reprezintă pachetul unui „accelerator” al întregului ecosistem (se susțin reciproc și au efect sinergic cu impact semnificativ mai mare decât dacă ar fi abordate individual), „accelerator” care presupune coagularea tuturor eforturilor, pentru o perioadă totală de 6 ani, urmând un traseu stabilit împreună, pentru atingerea unui obiectiv comun, în folosul tinerilor

• vizează componente mari interdependente (structuri, sectoare, sisteme de lucru, politici publice, infrastructură, mecanisme, instrumente) care se suprapun cu etapa finală a procesului de transfer al competențelor de la nivel central la nivel local în domeniul tineretului, dar și cu procesul de elaborare a Strategiei Naționale pentru Tineret 2021-2027 care este în plină desfășurare.

Astfel, propunem ca măsurile privind crearea ecosistemului dedicat tinerilor, precum și parte din măsurile de outreach și activare a tinerilor să aibă ca obiectiv PREVENIREA creșterii fenomenului NEET și să vizeze exclusiv tinerii (nu și copiii) – domeniile de specialitatea și competență ale MTS, iar MMPS/ ANOFM sau MIPE să gestioneze proiectele dedicate COMBATERII fenomenului NEET (finanțarea de joburi, antreprenoriatul, întreprinderile sociale – susținerea angajabilității tinerilor NEET, în general).

Prin activitățile de lucru cu tinerii, care vor contribui la prevenirea creșterii fenomenului NEET, urmărim dobândirea, de către tineri, a unui sentiment sporit de inițiativă și antreprenoriat, niveluri îmbunătățite de competențe pentru angajabilitate și crearea de noi afaceri, competențe sporite în limbi străine, o mai bună înțelegere și receptivitate la diversitatea socială, lingvistică și culturală, un nivel crescut de competențe digitale, o participare mai activă în societate, competențe îmbunătățite legate de profilurile lor profesionale și, prin urmare, oportunități sporite pentru succese profesionale și personale.

 

Prioritatea 1 – Valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii

1.i.1. Crearea unui ecosistem dedicat tinerilor prin:

Ø Dezvoltarea competențelor tinerilor, prin înființarea și/sau dezvoltarea spațiilor pentru tineret, cu scopul prevenirii creșterii fenomenului NEET, prin implicarea autorităților locale și a unor structuri publice sau private care să ofere activități specifice adaptate tinerilor conform acțiunii 1.i.2, dar și activități cultural educative.

Pandemia a îngreunat nu doar situația tinerilor NEET, ci și pe aceea a multor tineri încadrați profesional, care urmau un program educațional sau de formare care au întâmpinat dificultăți în perioada pandemiei, le-a scăzut nivelul de bunăstare, le-a fost augmentat sentimentul de excludere socială și au fost expuși riscului de depresie.

Transformările sociale și economice semnificative, scăderea cererii în piața HR și lipsa unei perspective afectează puternic tânăra generație care se pregătește să iasă de pe băncile școlii. Drept urmare, vizăm recuperarea decalajului de dezvoltare și creșterea capacității de reziliență, prin reglementarea mecanismelor de identificare și atragere a tinerilor către activități de dezvoltare de competențe, aptitudini și atitudini. Astfel, urmând principiul cooperării dintre sectorul public și cel neguvernamental pentru asigurarea de servicii de calitate pentru tineri, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor exprimate în cadrul Diagnozei 2020, vizăm organizarea de activități din multe domenii de interes pentru tineri, pentru dezvoltarea de competențe astfel încât să sprijinim continuarea activității lor educaționale, de formare și de menținere a locurilor de muncă în condiții noi.

Mai mult, având în vedere

• numărul mic de spații pentru tineri în comparație cu populația tânără la nivel național;
• distribuția inegală a spațiilor între rural, urban mic și urban mare;
• clădiri și dotări vechi;
• numărul mare de tineri;
• accesul redus al tinerilor la oportunități de formare a competențelor digitale și competențelor și cunoștințelor privind economia circulară;
• cererea mare a tinerilor de spații pentru tineret;
• nevoia acută de spații sigure și de calitate, fizice și virtuale, fixe și mobile, verzi și digitalizate;
• resursele informaționale, de interacțiune online pentru tineri sunt, în momentul de față, dispersate;
• faptul că, din păcate, nu toate mediile online sunt spații sigure pentru tineri și, în același timp, informația prezentată sau la care aceștia au acces nu este verificată,

urmărim, creșterea oportunităților tinerilor din România, în special pentru ocuparea locurilor de muncă ale viitorului, prin dezvoltarea nucleelor de învățare non-formală (ce le vor oferi acces la informații, noile tehnologii și comunitățile sustenabile, oportunitățile de dezvoltare personală și profesională prin dezvoltarea competențelor digitale și a competențelor și cunoștințelor privind economia circulară), susținând astfel și creșterea ratei renovării clădirilor vechi și transformarea acestora în clădiri prietenoase cu mediul și digitalizate. Totodată, sprijinim echitatea în ceea ce privește accesul la infrastructură, echipamentele și competențele digitale, pentru a reduce decalajul digital, sprijinim și încurajăm tinerii pentru prevenirea generării de deșeuri și prin reutilizare, reparare, refabricare și reciclare.

Totodată, comunitățile rurale și urbane cu populație tânără foarte scăzută nu justifică, din punct de vedere economic, existența unui centru de tineret permanent (comunitatea neavând resurse suficiente pentru a susține un spațiu destinat tinerilor adecvat dotat și, în special, cu personal calificat). Bariera participării scăzute a tinerilor din mediul rural este ridicată de cele mai multe ori de obstacole geografice și financiare. 46% din populația tânără a României locuiește în sate, unele dintre ele izolate și/sau fără transport public. Chiar dacă în zona extinsă geografic ar exista un centru pentru tineret, acesta nu ar fi accesibil din cauza distanțelor fizice sau a costurilor crescute de deplasare. Căminele culturale prezente în unele dintre sate au oferte limitate pentru tineri  – limitate de însăși misiunea acestor instituții, aceea de a promova cultura tradițională – sau contra-cost.

Sprijinim astfel, trecerea la o mobilitate mai durabilă și mai inteligentă. Această investiție susține: creșterea cererii de vehicule cu emisii zero, promovarea la scară națională a vehiculelor cu propulsie alternativă (jumătate din populația țării), accelerarea instalării infrastructurii de reîncărcare și de realimentare. Astfel, urmărim dezvoltarea cadrului legal privind asigurarea schemei de granturi cu mecanisme financiare simplificate, în vederea cooperării cu ONG-urile de și pentru tineret, pentru asigurarea calității serviciilor oferite și atingerii unui număr cât mai mare de tineri, prin  activități de formare a tinerilor livrate de către lucrătorii de tineret și infrastructură mobilă (achiziționarea de microbuze electrice și echiparea cu dotări suplimentare). Totodată, susținem creșterea oportunităților tinerilor din România, în special în ocuparea locurilor de muncă ale viitorului, prin dezvoltarea nucleelor mobile de învățare non-formală (ce le vor oferi acces la informații despre locurile de muncă verzi, noile tehnologii și comunitățile sustenabile, oportunitățile de dezvoltare personală și profesională prin dezvoltarea competențelor digitale și a competențelor și cunoștințelor privind economia circulară).

De asemenea, având în vedere că în anul 2019, 17,5% din copiii și tinerii din România cu vârsta cuprinsă între 11 și 29 de ani trăiau în condiții de deprivare materială severă, precum și faptul că la data de 30.06.2020 erau înregistrate118.633 persoane cu dizabilități (cu vârsta cuprinsă între 10-35 ani), și că anual părăsesc sistemul de protecție a copilului aproximativ 3.300 de tineri, considerăm că programul de tabere al ar trebui vizeze elevii și studenții din sistemul de învățământ de stat care trăiesc în condiții de deprivare materială severă, precum și alți copii și tinerii cu oportunități reduse. Astfel, având în vedere că cel mai just obiectiv ar trebui să fie acela de a acoperi, pe perioada 2022-2027 (6 ani), populația aceasta vulnerabilă (inclusiv persoanele cu dizabilități, din sistemul de protecție a copilului, orfani etc), căreia ar trebui să i se alăture elevii și studenții cu rezultate bune la învățătură, integraliști, cei implicați în activități de voluntariat sau în activitățile Caselor de Cultură ale Studenților și CCSS „Tei”, precum și tineri români din diaspora, urmărim alocarea numărul de locuri astfel încât fiecare dintre acești tineri să beneficieze de un program de tabără.

Potrivit Strategiei de dezvoltare a infrastructurii turistice a MTS pentru perioada 2020-2025,  în prezent, în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului, prin direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport a Municipiului București, se află un număr de 61 centre de agrement/ baze turistice sunt funcționale, iar numărul mediu de locuri de cazare în centrele de agrement funcționale este de 103.

 

Drept urmare:

• având în vedere că populația totală a elevilor (clasele V-XII) este de aproximativ 1.610.000 (cu vârsta cuprinsă între 10 și 20 de ani), numărul de locuri alocate anual va fi de 300;

• având în vedere că populația totală a copiilor și tinerilor cu dizabilități cu vârsta cuprinsă între 10 și 35 de ani este de aproximativ 120.000, numărul de locuri alocate anual va fi de 3.600;
• având în vedere că populația tânără care părăsește sistemul de protecție este de aproximativ 3.300 de tineri (peste 18 ani), numărul de locuri alocate anual va fi de 3300, astfel încât programul să contribuie inclusiv la dezvoltarea unor deprinderi de viață independentă;

• având în vedere că populația de studenți cu vârsta până în 35 de ani, încadrați în învățământul universitar public, este de aproximativ 425.000, numărul de locuri alocate anual va fi de 750.

Schema de granturi adresată sectorului public conține:

• Granturi pentru 30 de Centre pentru tineret fixe
• Granturi pentru 25 de Cluburi pentru tineret
• Granturi pentru 9 Case ale tineretului
• Granturi pentru 61 Centre de agrement
• Granturi pentru 45 Centre pentru tineret mobile

Schema de granturi adresată structurilor neguvernamentale de și pentru tineret conține:

• Granturi pentru 30 de Centre pentru tineret fixe
• Granturi pentru 23 de Cluburi pentru tineret
• Granturi pentru 5 Case ale tineretului
• Granturi pentru 64 Centre pentru tineret mobile

BENEFICIARI ELIGIBILI pot fi autoritățile publice (direcțiile pentru sport și tineret, casele de cultură ale studenților inclusiv CCSS „Tei”, autorități publice locale, universități) sau structuri neguvernamentale de și pentru tineret, în ambele cazuri singure sau cu parteneri alte autorități publice sau structuri neguvernamentale de și pentru tineret. Structurile neguvernamentale DE și PENTRU tineret sunt cele indicate în Capitolului III din Legea tinerilor nr.350/2006 (Organizațiile neguvernamentale DE tineret sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și care îndeplinesc, cumulativ, următoarele criterii: 1) scopul prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; 2) cel puțin două treimi din numărul total al membrilor/ persoanelor fizice din cadrul structurilor constitutive membre sunt tineri; Organizațiile neguvernamentale PENTRU tineret sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și al căror scop prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; Fundațiile Județene pentru tineret și a municipiului București constituite în baza Decretului-Lege nr.150/1990 și Fundația Națională pentru Tineret).

La semnarea contractelor de finanțare, se alocă un avans de 70% din suma grantului. Perioada maximă de implementare a proiectelor (toate componentele – activități, infrastructură etc.) este de 72  luni. După terminarea perioadei de implementare indicată în contractul de finanțare, beneficiarul are la dispoziție o perioadă maximă de 2 luni pentru depunerea raportului. MTSt are la dispoziție 2 luni pentru evaluarea raportului și, în funcție de punctaj, pentru alocarea restului din grant.

Dintre cheltuielile eligibile privind infrastructura, enumerăm:

• Realizare auditului de eficiență energetică care să se finalizeze cu un Plan de acțiuni de eficiență energetică corelat sau parte a unui Plan de dezvoltare a activităților clădirii, de care să se țină seama  pe termen mediu și lung, care să urmărească și creșterea eficienței energetice, nu numai rezolvarea  pe loc a unei probleme apărute;
• Realizare documentație tehnice de specialitate cu rol de securitate la incendiu, executarea lucrărilor pentru adaptarea la securitatea la incendiu (instalații etc.), inclusiv sistem de alarmă;
• Instalarea Centralei Electrice Fotovoltaice: instalarea echipamentelor fotovoltaice (module  fotovoltaice, invertoare de putere, structură de montaj module fotovoltaice), instalații electrice  (tablouri electrice, rețele de cablu etc.), instalații de utilizare;
• Instalarea ferestre și anvelopare termică;
• Instalarea sistem de lumini LED și pe senzori;
• Instalare pompă de căldură (eco), centrale termice, sistem climatizare – varianta eficientă energetic;
• Creare sistem integrat de colectare selectivă fracție uscată/umedă, fracția uscată se valorifică iar  fracția umedă se folosește pentru uzul propriu;
• Utilizarea papetăriei și derivatelor cu proveniență din materiale reciclate și utilizarea produselor/  echipamentelor/ consumabilelor pentru întreținere din materiale biodegradabile.

Investițiile urmează să susțină dezvoltarea spațiilor verzi și digitalizate care respectă principiul „amprenta zero asupra mediului”, să devină independente energetic sau să funcționeze doar cu utilizarea energiei  regenerabile (ex.: panouri fotovoltaice). Astfel, urmărim:

• reabilitarea termică a clădirilor pentru creșterea performanțelor energetice pentru dezvoltarea de  activității și folosirea completă a facilităților oferite de spații și pentru economisirea energiei și  creșterea confortului pentru cei care își desfășoară activitatea în incintă;
• reducerea consumului de energie cu 20-30% în clădiri și creșterea folosirii complete a clădirilor vechi de 3-4 ori față de starea actuală;
• optimizarea și eficientizarea mijloacelor de transport prin susținerea dezvoltării unui parc auto  alternativ și ecologic;
• susținerea tranziției către o economie circulară și a programelor de educație ecologică prin  accesarea și utilizarea de spații eco-friendly.

De asemenea, investițiile vizează renovări, modernizări, transformări ale spațiului într-un centru prietenos cu mediul și cu tinerii, echipări, obținere de autorizații, achiziționarea de mobilier, dezvoltarea infrastructurii digitale (inclusiv versiunea VR a centrului – alternativa virtuală a spațiului fizic), costuri de chirie etc.

Investițiile vor acoperi infrastructura și echipamentele dar și noi metode de formare, programe și module (din standardele de calitate pentru activități). Totodată, investițiile vor acoperi activitățile de formare a tinerilor livrate de către lucrătorii de tineret.

În ceea ce privește centrele mobile pentru tineret, BENEFICIARII ELIGIBILI pot fi autoritățile publice (direcțiile pentru sport și tineret, alte autorități publice locale) sau structurile neguvernamentale de și pentru tineret, în ambele cazuri singure sau cu parteneri alte autorități publice sau structuri neguvernamentale de și pentru tineret. Structurile neguvernamentale DE și PENTRU tineret sunt cele indicate în Capitolului III din Legea tinerilor nr.350/2006 (Organizațiile neguvernamentale DE tineret sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și care îndeplinesc, cumulativ, următoarele criterii: 1) scopul prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; 2) cel puțin două treimi din numărul total al membrilor/ persoanelor fizice din cadrul structurilor constitutive membre sunt tineri; Organizațiile neguvernamentale PENTRU tineret sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și al căror scop prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; Fundațiile Județene pentru tineret și a municipiului București constituite în baza Decretului-Lege nr.150/1990 și Fundația Națională pentru Tineret).

La semnarea contractelor de finanțare, se alocă un avans de 70% din suma grantului. Perioada maximă de implementare a proiectelor (toate componentele – activități, infrastructură etc.) este de 72  luni. După terminarea perioadei de implementare indicată în contractul de finanțare, beneficiarul are la dispoziție o perioadă maximă de 2 luni pentru depunerea raportului. MTS are la dispoziție 2 luni pentru evaluarea raportului și, în funcție de punctaj, pentru alocarea restului din grant.

Investițiile în infrastructură vizează achiziționarea  de microbuze electrice și echiparea cu dotări suplimentare (bare superioare, accesorii spațiu depozitare, stație de încărcare etc., cu panouri solare, remorcă, sonorizare pentru evenimente, lumini pentru evenimente, scenă, echipamente educaționale, transmisiune live/ foto-video, instrumente muzicale, scaune).

Aceste investiții:

• sprijină participarea tinerilor la societate și beneficierea de tranziția digitală.
• sprijină echitatea în ceea ce privește accesul la infrastructură, echipamentele și competențele digitale (pentru a reduce decalajul digital)
• sprijină și încurajează tinerii pentru prevenirea generării de deșeuri și prin reutilizare, reparare, refabricare și reciclare
• stimulează antreprenoriatului la nivel local, dezvoltarea abilităților, atitudinilor și competențelor necesare atât pentru o tranziție verde cât și pentru o piață a muncii centrată în jurul tranziției verzi.

În ceea ce privește resursa umană, la o medie de 212 de zile lucrătoare pe an (scăzând zilele libere, sărbătorile legale, concediul de odihnă și 10-12 zile dedicate formării continue), care înseamnă aproximativ 1.700 de ore lucrătoare, un lucrător de tineret poate desfășura, în medie, 85 de activități cu durata 2-4 ore a câte 20 de participanți. Timpul alocat lucrătorului de tineret pentru fiecare dintre aceste activități este mai lung, deoarece trebuie să includă mai multe etape, premergătoare și ulterioare activității (ex: promovarea activității, recrutarea participanților, pregătirea metodelor, facilitarea activității, redactarea raportului, întocmirea documentației financiare). Drept urmare, timpul optim alocat în total, pentru fiecare dintre aceste activități cu durata de 2-4 ore, este de 20 ore (2-4 ore activitatea, plus două zile lucrătoare pentru etapele premergătoare și ulterioare). Astfel, timp de 6 ani, numărul total de activități pe care le poate implementa lucrătorul de tineret este de 510.

Nr. lucrători de tineret	Nr. total ore lucrătoare pe an	Nr. ore necesare pentru o activitate de 2-4 ore cu 20 de tineri	Nr activități de 2-4 ore/ an	Nr activități de 2-4 ore timp de 6 ani	Nr. total tineri beneficiari în 6 ani/ lucrător de tineret
1	1700	20	1700:20 = 85	85 x 6 = 510	510 x 20 = 10.200

Costul unei activități cu 20 de participanți este evaluat la aprox.100 EUR pentru (materiale consumabile, instrumente specifice, tratații). La un cost cu serviciile prestate de un lucrător de tineret de 800 EUR/ lună, costul total pentru 6 ani pentru activitățile desfășurate de un lucrător de tineret cu câte 20 de participanți/ activitate, este de 108.600 EUR.

Nr. lucrători de tineret	Nr activități de 2-4 ore, cu 20 de participanți,  timp de 6 ani	Costul unei activități de 2-4 ore, cu 20 de participanți	Costul serviciilor unui lucrător de tineret/ lună	Costul total al activităților desfășurate timp de 6 ani	Costul serviciilor unui lucrător de tineret timp de 6 ani	Costul total al activităților prestate de 1 lucrător de tineret pentru 10.200 tineri
1	510	100 EUR	800 EUR	510 x 100 EUR = 51.000 EUR	800 EUR x 72 luni = 57.600 EUR	51.000 + 57.600 = 108.600 EUR

La centrele pentru tineret MOBILE, activitățile sunt susținute, prin rotație, de echipe de câte 2 lucrători de tineret/ activitate, fiecare echipă desfășurând, în medie pe an, 165 de activități (82,5/ lucrător), adică în 1-2 comunități din mediul rural pe zi de lucru, a câte 20 de participanți. Astfel, o unitate mobilă trebuie să ajungă la 330 de grupuri/an și la 1.980 de grupuri pe toată perioada de 6 ani (39.600 tineri). Având în vedere natura specială a acestor activități, efortul lucrătorilor de tineret, condițiile de desfășurare a activităților, precum și costurile de deplasare, inclusiv costurile activităților sunt diferite. Drept urmare, costul unei activități cu 20 de participanți este evaluat la aprox. 333,33 EUR pentru (costuri de deplasare, înlocuire echipamente, consumabile, instrumente specifice, tratații, costuri pentru surplus de participanți). La un cost cu serviciile prestate de un lucrător de tineret de 800 EUR/ lună, costul total pentru 6 ani pentru activitățile desfășurate de un lucrător de tineret cu câte 20 de participanți/ activitate, este de 57.600 EUR.

Nr. centre pentru tineret mobile	Nr. lucrători de tineret/ centru mobil	Costul serviciilor unui lucrător de tineret/ lună	Costul unei activități de 2-4 ore, cu 20 de participanți	Nr. activități/ lucrător în 6 ani	Costul total al activităților desfășurate timp de 6 ani/ lucrător de tineret	Costul serviciilor unui lucrător de tineret timp de 6 ani (72 luni)	Costul total al activităților prestate de un lucrător de tineret pentru 9.900 de  tineri	Costul total al activităților susținute de 1 centru mobil cu 4 lucrători, 6 ani, pentru 39.600 tineri
1	4	800 EUR	333,33 EUR	82,5 x 6 = 495	495 x 333,33 EUR = 165.000 EUR	800 EUR x 72 = 57.600 EUR	165.000 + 57.600 = 222.600 EUR	222.600 EUR x 4 = 890.400 EUR

Centre pentru tineret fixe vizează cele 60 de UAT-uri din România cu o populație tânără cuprinsă între 5.000 și 10.000 persoane, atât în mediul urban, cât și în cel rural. Centrul pentru tineret fix reprezintă imobilul care dispune de cel puțin o sală multifuncțională destinată activităților/ evenimentelor cu 20 de tineri, și grup sanitar. Pe durata programului, se vor organiza 1.530 activități de educație non-formală și evenimente pentru tineri, cu durata de 2-4 ore, pentru dezvoltarea competențelor tinerilor, care vor implica 30.600 participanți, susținute de 3 experți în lucru cu tinerii.

Cluburi pentru tineret vizează cele 48 de UAT-uri cu o populație tânără cuprinsă între 10.000 și 50.000 persoane, atât în mediul rural, cât și în cel urban. Clubul pentru tineret reprezintă imobilul care dispune de cel puțin 2 săli destinate activităților cu 20 de tineri, o sală de evenimente (conferințe, dezbateri, reuniuni, evenimente culturale etc.) pentru cel puțin 50 de persoane, grup sanitar, spațiu de recreere/ pre-event. Într-un club de tineret vor activa între 4 și 8 lucrători de tineret, în funcție de populația tânără din UAT.

Astfel, vor fi eligibile 5 tipuri de cluburi pentru tineret din următoarele UAT-uri:

39. CLUBUL DE TIP „A” pentru comunitățile cu 39.000 – 50.000 tineri domiciliați (municipiile Ploiești, Bacău, Brăila, Vaslui, Arad) care vor avea 4.080 activitățile susținute de 8 experți în lucru cu tinerii, cu 81.600 de beneficiari;
40. CLUBUL DE TIP „B” pentru comunitățile cu 30.000 – 39.000 tineri domiciliați (municipiile Sibiu, Baia Mare, Pitești, Suceava, Târgu Mureș) care vor avea 3.570 activități susținute de 7 experți în lucru cu tinerii cu 71.400 de beneficiari;

• CLUBUL DE TIP „C” pentru comunitățile cu 22.000 – 30.000 tineri domiciliați (municipiile Buzău, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Drobeta-Turnu Severin, Piatra-Neamț, Târgu Jiu, Bistrița) care vor avea 3.060 activități susținute de 6 experți în lucru cu tinerii cu 61.200 beneficiari;

15. CLUBUL DE TIP „D” pentru comunitățile cu 15.000 – 22.000 tineri domiciliați (municipiile Târgoviște, Focșani, Slatina, Tulcea, Reșița, Călărași, Zalău, Alba Iulia, Bârlad, Roman, Hunedoara, Giurgiu) care vor avea 2.550 activități susținute de 5 experți în lucru cu tinerii cu 51.000 beneficiari);
16. CLUBUL DE TIP „E” pentru comunitățile cu 10.000 – 15.000 tineri domiciliați (municipiile Deva, Sfântu Gheorghe, Mediaș, Turda, Pașcani, Tecuci, Slobozia, Onești, Alexandria, Sighetu Marmației, Botoșani, Medgidia, Lugoj, Huși, Petroșani; orașele Popești Leordeni, Năvodari, Voluntari; comuna Florești) care va avea 2.040 activități susținute de 4 experți în lucru cu tinerii pentru 40.800 de beneficiari.

Case ale tineretului vizează cele 8 UAT-uri cu o populație tânără de peste 50.000 persoane (IAȘI, CLUJ-NAPOCA, TIMIȘOARA, GALAȚI, CRAIOVA, CONSTANȚA, BRAȘOV, ORADEA) și cele 6 sectoare ale municipiului București. Casa tineretului reprezintă imobilul care găzduiește evenimente de mare anvergură, cu săli special dedicate activităților educaționale și culturale (sală de spectacol, săli de dansuri, studiouri de muzică, ateliere pentru artă, săli de training, săli de conferință, holuri expoziționale etc.). Aceste spații vor găzdui atât evenimente proprii, cât și ale altor organizații, cu participanți locali, naționali și internaționali. Unele dintre acestea beneficiază și de spații de cazare. Astfel, fiecare casă va organiza 7.650 activități susținute de câte 15 experți în lucru cu tinerii, pentru 153.000 beneficiari.

Distribuirea pe județe a centrelor pentru tineret mobile este următoarea:

Nr. centre mobile pentru tineret/ județ	Județe
1	ILFOV
2	BISTRIȚA-NĂSĂUD, BRAȘOV, BRĂILA, CĂLĂRAȘI, CONSTANȚA, COVASNA, GALAȚI, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, HUNEDOARA, IALOMIȚA, MEHEDINȚI, SATU MARE, SĂLAJ, SIBIU, TULCEA
3	ALBA, ARAD, ARGEȘ, BACĂU, BOTOȘANI, BUZĂU, CARAȘ-SEVERIN, CLUJ, DÂMBOVIȚA, IAȘI, MARAMUREȘ, MUREȘ, NEAMȚ, TELEORMAN, TIMIȘ, VASLUI, VÂLCEA, VRANCEA
4	BIHOR, DOLJ, OLT, PRAHOVA, SUCEAVA

Centre pentru tineret mobile vizează cele 3.062 de UAT-uri din România cu o populație tânără de sub 5.000 de persoane, atât în mediul rural, cât și în cel urban.  Centrele Mobile pentru Tineret vor rezolva problema excluderii tinerilor din mediul rural în ceea ce privește activitățile de tineret, abordarea lucrătorilor de tineret fiind „la distanță” – Detached Youth Work – lucrul cu tinerii care nu presupune existența unei clădiri și care se întâmplă acolo unde sunt tinerii, o abordare integrată care evită dificultățile centralizării lucrului cu tinerii. Aceste centre pentru tineret mobile vor promova și găzdui activitățile către tinerii din comunitățile respective, vor identifica candidații, vor furniza sesiunile de formare și vor oferi îndrumare și mentorat tinerilor cu privire la oportunitățile potrivite pentru competențele lor. Fiecare centru mobil pentru tineret va facilita organizarea a 1.980 de activități cu ajutorul a 4 experți în lucru cu tinerii, pentru 39.600 participanți. Investițiile în infrastructură vizează achiziționarea  de microbuze electrice și echiparea cu dotări suplimentare (bare superioare, accesorii spațiu depozitare, stație de încărcare etc., cu panouri solare, remorcă, sonorizare pentru evenimente, lumini pentru evenimente, scenă, echipamente educaționale, transmisiune live/ foto-video, instrumente muzicale, scaune).

Potrivit Strategiei de dezvoltare a infrastructurii turistice a MTS pentru perioada 2020-2025[1],  în prezent, în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului, prin direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport a Municipiului București, se află un număr de 61 centre de agrement/ baze turistice sunt funcționale, iar numărul mediu de locuri de cazare în centrele de agrement funcționale este de 103. În prezent, în centrele de agrement se organizează tabere pentru elevi, pentru copii și tineri cu dizabilități, studențești etc. Având în vedere că populația școlară însumează aproximativ 1,61 milioane elevi (clasele V-XII), copii și tinerii  cu dizabilități sunt aproximativ 120.000 (10 și 35 de ani), tinerii ce părăsesc sistemul de protecție în fiecare an sunt cca. 3300, iar studenții tineri încadrați în învățământul universitar public sunt aproximativ 425.000, dacă vizăm organizarea de programe de prevenție a fenomenului NEET pentru 3% din totalul acestor categorii, vom avea, în cei 6 ani de program, 407.700 beneficiari (48.300 elevi, 3.600 copii și tineri cu dizabilități, 12.750 dintre studenții în situații de risc și toți cei 3.300 de tineri care părăsesc sistemul de protecție).

Drept urmare, în cele 61 de locații vor fi organizate în medie 66 tabere/ centru (11 tabere/ an a câte 7 zile), pentru 6684 participanți, cu ajutorul a 10 experți în lucru cu tinerii (animatori de tabără, animatori de vacanță) – 1 la 10 tineri, având în vedere specificul activităților. Astfel, prin aceste activități, vizăm dezvoltarea deprinderilor de viață independentă, activități educaționale, culturale și sportive, precum și diverse module de dezvoltare personală și profesională.

Costurile programului de tabără au ca reper (dar nu sunt identice) costurile pentru schimburile de tineri din Ghidul Erasmus+, drept urmare, o serie de 101 participanți, costurile de cazare și masă sunt de 21.210 EUR (32 EUR/ zi/ participant), costurile de transport sunt de 14.140 EUR (140 EUR pe distanța 100-499 KM) iar costurile cu materialele de activități și cu cei 10 animatori de tabără sunt în total de 6.795 EUR (transport – 1.400 EUR, cazare & masă – 2.100 EUR, consumabile & servicii de animație – 3.295 EUR). Totalul costurilor pentru o serie de tabără într-o locație este de 42.125 EUR.

Nr. program tabără	Nr participanți	Nr. animatori de tabără	Cost cazare & masă (7 zile) / participant	Cost transport dus-întors (100-499 km)/ participant	Total costuri / 10 animatori de tabără	Total costuri cazare & masă participanți	Total costuri transport participanți	Total costuri serie de tabără
1	101	10	30 EUR x 7 = 210 EUR	140 EUR	6.795 EUR	210 EUR x 101 = 21.210 EUR	140 EUR x 101 = 14.140	6.795 + 21.210 + 14.140 = 42.145 EUR

Având în vedere că în fiecare dintre cele 61 de centre de agrement previzionăm câte 11 serii de tabără, timp de 6 ani, fiecare centru de agrement va organiza 66 de serii de tabără, costurile totale ale programelor însumând 2.781.570 EUR.

Nr. serii de tabără/ centru de agrement în 6 ani	Cost/ serie	Cost total activități de tabără/ centru de agrement
66	42.145 EUR	66 x 42.145 EUR = 2.781.570 EUR

 

Ø Înființarea și operaționalizarea unui centru național resurse pentru tineret (CRESC – Centrul de Resurse pentru tinEret prin Solidaritate în Comunitate)

Dezvoltarea ecosistemului de tineret are în centrul preocupărilor sale nevoile și interesele generațiilor actuale și viitoare de tineri. Prin ecosistem de tineret ne referim la toți tinerii ghidați de aspirațiile lor, la ansamblul persoanelor implicate în lucrul cu tinerii și al organizațiilor care interacționează cu ei (organizații neguvernamentale, structuri publice, companii private sau din economia socială etc), interacțiunile dintre aceștia, infrastructura necesară și serviciile care le sunt puse la dispoziție (politici și activități de tineret, programe de învățare nonformală, voluntariat și alte forme de participare etc.), precum și rezultatele care apar în consecință (ex.: competențe sociale, angajabilitate crescută, stil de viață sănătos, servicii pentru comunitate etc).

Investind în tineri, investim în dezvoltarea comunităților din care fac parte și putem, în timp, reduce discrepanța dintre zonele dezvoltate și cele subdezvoltate ale României. Crearea ecosistemului de tineret are drept punct central aducerea de servicii relevante cât mai aproape de tânăr acolo unde acesta se află: în comunitatea sa.

Având în vedere cele menționate mai sus, propunem înființarea CRESC – Centrul de Resurse pentru tinEret prin Solidaritate în Comunitate, ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului, cu rol de monitorizare și evaluare a intervențiilor destinate tinerilor prin operaționalizarea conceptului de ecosistem de tineret. Practic, CRESC va fi instrumentul care va facilita și promova o abordare unitară a implementării, monitorizării și evaluării măsurilor destinate creării ecosistemului național pentru tineret.

În îndeplinirea rolului rău, CRESC va avea următoarele atribuții:

• elaborarea și dezvoltarea de metodologii de lucru, standarde și instrumente de lucru în domeniul tineretului

• acordarea asistenței pentru dezvoltarea de ecosisteme de tineret la nivel local, sprijinind centrele de tineret, lucrătorii de tineret și autoritățile publice în vederea descentralizării și asigurării transferului de competențe
• desfășurarea de activități de cercetare pentru identificarea nevoilor și aspirațiilor actuale ale tinerilor
• contribuirea la elaborarea unor documente programatice sau operaționale
• contribuirea la dezvoltarea, formarea și susținerea de rețele naționale de specialiști în lucrul cu tinerii
• colaborarea cu alte autorități publice în vederea dezvoltării metodologiilor de lucru relevante în domeniul tineretului
• contribuirea la dezvoltarea unui sistem de recunoaștere a competențelor transversale obținute prin activități și servicii de / pentru tineret
• contribuirea la crearea, dezvoltarea și implementarea unui ecosistem virtual de suport pentru activitatea de tineret
• gestionarea resurselor financiare de la bugetul de stat sau extrabugetare, atrase prin programe de profil naționale și internaționale

CRESC presupune și:

1. Formarea a 3000 de profesioniști în lucrul cu tinerii prin 150 de sesiuni;
2. Formarea de competențe pentru dezvoltarea ecosistemelor de și pentru tineret locale, pentru 9.165 de beneficiari, prin 1175 de activități;
3. Dezvoltarea a 8 platforme pentru peste 3 milioane de utilizatori

• Dezvoltarea Registrului tinerilor beneficiari ai activităților și serviciilor de și pentru tineret din România
• Dezvoltarea Registrului furnizorilor de activități și servicii de și pentru tineret din România
• Dezvoltarea Registrului profesioniștilor în lucru cu tinerii
• Dezvoltarea Registrului infrastructurii fizice fixă și mobilă și al infrastructurii virtuale de și pentru tineret din România
• Dezvoltarea Platformei de informare națională, consultare publică și de micro-learning
• Dezvoltarea Hărții informative pentru fiecare județ și municipiul București
• Dezvoltarea platformei de candidatură a proiectelor pentru obținerea de finanțare
• Dezvoltarea platformei de macro-learning pentru formarea continuă a profesioniștilor în lucru cu tinerii

 

Pentru dezvoltarea și sustenabilitatea ecosistemului de tineret, prin acest program vom forma și/ sau perfecționa 3.000 de lucrători de tineret (jumătate din această sumă reprezentând-o numărul lucrătorilor din activitățile finanțate prin program). Astfel, vom organiza 150 de sesiuni de formare a câte 20 de participanți. Vom selecta 50 de formatori (câte doi pentru o sesiune). Astfel, fiecare pereche de formatori vor desfășura câte 6 sesiuni de formare a lucrătorilor de tineret. Costul total pentru o sesiune de formare este de 20.000 EUR (cazare & masă, transport, servicii de formare & consumabile). Astfel, costul total al formării lucrătorilor de tineret va fi de 3.000.000 EUR.

 

Transformarea administrației publice de tineret și utilizarea unor noi generații de instrumente digitale vor îmbunătăți managementul proceselor administrative și vor facilita interacțiunea online cu beneficiarii (tinerii, profesioniștii, ONG-urile etc.). Totodată, dezvoltarea de soluții digitale va fi un factor esențial de facilitare a tranziției verzi.

Implementarea de instrumente integrate este necesară pentru urmărirea parcursului dezvoltării socio-profesionale a tinerilor și a angajabilității tinerilor, în vederea îmbunătățirii capacității sectorului de și pentru tineret de a susține dezvoltarea economică şi socială şi de a creşte relevanţa serviciilor pentru tineret pentru piața forței de muncă.

Astfel, urmărim:

• asigurarea unicității și consistenței datelor cu privire la oportunitățile și serviciile oferite tinerilor
• accesibilizarea informației și asigurarea transparenței, prin traducerea în limbile minorităților naționale și a altor limbi de circulație internațională, prin oferirea de informații în timp real și accesibile pentru persoanele cu dizabilități
• asigurarea evaluării naționale și locale a capitalului uman și fizic specific
• reducerea birocrației și asigurarea transparenței, prin crearea de platforme interoperabile
• creșterea nivelului de pregătire a practicienilor în lucru cu tinerii, consolidarea relevanței acestor profesii pe piața muncii
• coagularea informațiilor relevante și a oportunităților oferite pentru sectorul de și pentru tineret de către diverse autorități și instituții
• creșterea importanței sectorului de tineret în România și asigurarea contextelor de cooperare sectorială
• sprijinirea fundamentării politicilor publice
• eficientizarea și fluidizarea procesului de raportare al diverșilor actori publici și neguvernamentali către autoritățile publice
• obținerea unei imagini reale privind toți tinerii și studenții care participă la activități specifice (date reale și consistente privind numărul de participanți unici, populația tânără, pe tipuri de activități, formă de finanțare etc; mobilitatea și și activitatea extracurriculară a tânărului, competențele dezvoltate etc.)
• generarea indicatorilor de sistem cu privire la activitățile desfășurate, accesarea spațiilor și profesioniștii în lucrul cu tinerii (performanță, finanțare, management, calitate).
• interconectarea sistemelor de gestiune din sectorul de tineret printr-o soluţie de tip „cloud”
• asigurarea accesului în platforme prin autorizare şi autentificare, conform statutului individual al utilizatorului şi drepturilor asociate acestuia, în baza unui cont protejat (nivelurile de acces în platforme sunt următoarele: individual, instituțional, guvernamental și deschis, în raport de funcțiile fiecărei platforme)

Bugetul total estimat pentru realizarea celor 8 platforme: 1.000.000 EUR (în medie 125.000 EUR/ platformă). La estimarea costurilor am comparat cerințele privind soluțiile tehnice necesare acoperirii nevoilor identificate de noi cu  caracteristicile din caietele de sarcini ale mai multor proiecte cu componente similare, după cum urmează:

• Sistem informatic de monitorizare și evaluare
• Sistemului Informatic Integrat – Platformă Integrată
• Pachete sistem informatic integrat, inclusiv implementarea fluxurilor de lucru, și server pentru stocarea informației din cadrul programului integrat
• Servicii de dezvoltare platformă informatică pentru proiectul „e-cultura”: Biblioteca digitală a României
• Platformă digitală cu resurse educaționale deschise

 

1. Registrul tinerilor beneficiari ai activităților și serviciilor de și pentru tineret din România: Acesta reprezintă un sistem informațional care asigură gestiunea integrată a datelor, care facilitează realizarea unei fișe unice pentru fiecare tânăr beneficiar, cu participările sale la activități și servicii, precum și cu setul de competențe dezvoltate. Se va asigura accesul tinerilor și profesioniștilor la fișe (respectare GDPR) și accesul public la statistici.
2. Registrul furnizorilor de activități și servicii de și pentru tineret din România: Acesta este dedicat prezentării DJT-urilor și a ONG-uri (prezentare, rapoarte, nivel standarde de calitate, oferta de activități și servicii etc).
3. Registrul profesioniștilor în lucru cu tinerii: Acesta reprezintă un sistem informațional care asigură gestiunea integrată a datelor privind înregistrarea și prezentarea profesioniștilor precum lucrători de tineret, consilieri de tineret, animatori de vacanță, facilitatori comunitari, agenți de informare etc.: angajat/ liber profesionist, parcurs profesional relevant (diplome, certificate etc), experiență profesională relevantă, participarea la evenimente specifice, contribuții la lucrări de specialitate.
4. Registrul infrastructurii fizice fixă și mobilă și al infrastructurii virtuale de și pentru tineret din România: Acest registru este pentru înregistrarea și prezentarea centrelor de tineret fixe și mobile, cluburilor tineretului, caselor tineretului, centrelor, cluburilor și caselor de cultură ale studenților și a complexului cultural sportiv studențesc (localizare pe județe, dotări, nivel standard de calitate, link către secțiunea virtuală, personal specializat, domenii, calendar activități).
5. Platformă de informare națională, consultare publică și de micro-learning: Această platformă este pentru înregistrarea și prezentarea activității autorității publice centrale pentru tineret (rapoarte, informări și anunțuri), publicarea cercetărilor, a politicilor publice. Totodată, va conține tutoriale de 3-10 min (micro-learning) pentru prezentarea informațiilor utile tinerilor și ONG-urilor de și pentru tineret, o biblioteca virtuală cu resurse de profil, anunțurile cu oportunități de finanțare, evenimentele naționale etc.
6. Harta informativă pentru fiecare județ și municipiul București: Aceasta va conține statistici, politici locale, bugete, oportunități și anunțuri relevante pentru tineri, specialiști în lucru cu tinerii, ONG-uri, sectorul public, sectorul privat profit de profil.
7. Platformă de candiatură a proiectelor pentru obținerea de finanțare: Aceasta va facilita depunerea aplicațiilor pentru proiecte de către beneficiari, rezultatele și rapoartele finale.
8. Platformă de macro-learning pentru formarea continuă a profesioniștilor în lucru cu tinerii: Aceasta va conține cursuri online live și predefinite, precum și diferite tutoriale pentru organizarea de activități și furnizarea de servicii pentru tineri și organizațiile de și pentru tineret.

 

CRESC va constitui și un instrument de outreach prin:     

• 47 de cartografieri a resurselor și competențelor (toate județele și cele 6 sectoare ale municipiului București)
• 47 de analize și propuneri ale dezvoltării ecosistemelor și planificări ale măsurilor integrate, stabilirea obiectivelor și indicatorilor (toate județele și cele 6 sectoare ale municipiului București)
• Carta ecosistemelor locale de și pentru tineret sustenabile și incluzive

La nivel central, se va recruta competițional, prin apel deschis o echipă de 47 de specialiști/ experți în domeniul tineretului, ai dialogului cu autoritățile publice și ai dezvoltării comunitare, coordonați de grupul de lucru pentru descentralizare, care vor avea rol de MEDIATORI COMUNITARI în cele 41 de județe și cele 6 sectoare ale municipiului București. Aceștia vor fi responsabili de de incubarea și accelerarea ecosistemelor locale de și pentru tineret. Apoi, mediatorii comunitari vor elabora strategia de abordare unitară a dezvoltării ecosistemelor locale.

Ulterior, ei sunt responsabili de organizarea a 329 de sesiuni de formare pentru funcționari publici la nivel local și de organizarea a 846 de întâlniri cu actori locali pentru dezvoltarea ecosistemelor locale de și pentru tineret. Mediatorii comunitari își vor desfășura activitatea și se vor deplasa în teritoriu pentru întâlnirile trimestriale, modulele de formare și ori de câte ori consideră necesar.

Cele 329 de sesiuni de formare pentru funcționari publici la nivel local, au ca obiective:

• dezvoltarea unui cadru strategic de învățare și dezvoltare pentru funcționarii publicipentru înțelegerea politicilor publice pentru tineret, precum și pentru comunicarea cu tinerii în exercitarea atribuțiilor lor,
• dezvoltarea unui cadru pentru funcționarii publicide cooperare cu tinerii pentru dezvoltarea comunității, pentru creșterea performanței implementării programelor și măsurilor adresate tinerilor
• formarea funcționarilor publici de la nivel local cu atribuții în domeniul tineretului să interacționeze cu tineriiși să opereze cu cele 8 platforme dezvoltate

Numărul beneficiarilor dintr-o sesiune este de 15, costul per beneficiar fiind de aproximativ 576 EUR (total = 8.635 EUR). Numărul participanților la o întâlnire este de 10, costul per participant fiind de 112 EUR. În aceste costuri sunt incluse cheltuielile de transport, tratațiile, precum și serviciile mediatorilor comunitari & materialele consumabile pentru activitate.

În primul an, mediatorii comunitari realizează:

• 47 de cartografieri a resurselor și competențelor;
• 47 de analize și propuneri ale dezvoltării ecosistemelor și planificări ale măsurilor integrate, stabilirea obiectivelor și indicatorilor(consilii consultative înființate, bugete speciale, strategii de tineret locale/ județene, măsuri din strategii naționale și/sau locale, proiecte dezvoltate, fonduri planificate spre a fi atrase etc.)
• 4 întâlniri trimestriale cu actorii locali pentru conturarea și redactarea perspectivelor actorilor locali cu privire la Carta ecosistemelor.

În al doilea an, mediatorii comunitari organizează:

• 4 întâlniri trimestriale cu actorii locali pentru informarea etapelor privind adoptarea Cartei, evaluarea progresului și planificări pentru perioada următoare;
• 2 module de formare pentru 705 angajați ai instituțiilor publice cu atribuții incidente domeniului tineretului.

În al treilea an, mediatorii comunitari organizează:

• 4 întâlniri trimestriale cu actorii locali pentru evaluarea implementării Cartei și planificări pentru perioada următoare;
• 4 module de formare pentru 705 angajați ai instituțiilor publice cu atribuții incidente domeniului tineretului.

În al patrulea an, mediatorii comunitari organizează:

• 4 întâlniri trimestriale cu actorii locali pentru evaluarea implementării Cartei și planificări pentru perioada următoare;
• 1 modul de formare pentru 705 angajați ai instituțiilor publice cu atribuții incidente domeniului tineretuluipentru co-crearea ghidului de interacționare a funcționarilor publici cu tinerii.

În al cincilea an, mediatorii comunitari organizează 2 întâlniri trimestriale cu actorii locali pentru evaluarea finală a implementării Cartei, prezentarea evoluției comunității locale; Redactarea raportului final și agrearea propunerilor pentru următoarea perioadă.

 

Cele 846 întâlniri cu câte 10 actori locali, pentru incubarea și accelerarea ecosistemelor locale de și pentru tineret (947.520 EUR)

În primul an, mediatorii comunitari vor elabora strategia de abordare unitară a dezvoltării ecosistemelor locale.

În al doilea an, mediatorii comunitari realizează:

• 47 de cartografieri a resurselor și competențelor;
• 47 de analize și propuneri ale dezvoltării ecosistemelor și planificări ale măsurilor integrate, stabilirea obiectivelor și indicatorilor(consilii consultative înființate, bugete speciale, strategii de tineret locale/ județene, măsuri din strategii naționale și/sau locale, proiecte dezvoltate, fonduri planificate spre a fi atrase etc.)
• 4 întâlniri trimestriale cu actorii locali pentru conturarea și redactarea perspectivelor actorilor locali cu privire la Carta ecosistemelor (4 x 47 = 188 întâlniri = 210.560 EUR)

Pe tot parcursul celui de-al doilea an, mediatorii comunitari organizează 4 întâlniri trimestriale cu actorii locali pentru informarea etapelor privind adoptarea Cartei, evaluarea progresului și planificări pentru perioada următoare (4 x 47 = 188 întâlniri = 210.560 EUR);

Pe tot parcursul celui de-al treilea an, mediatorii comunitari organizează 4 întâlniri trimestriale cu actorii locali pentru evaluarea implementării Cartei și planificări pentru perioada următoare (4 x 47 = 188 întâlniri = 210.560 EUR);

Pe tot parcursul celui de-al patrulea an, mediatorii comunitari organizează 4 întâlniri trimestriale cu actorii locali pentru evaluarea implementării Cartei și planificări pentru perioada următoare (4 x 47 = 188 întâlniri = 210.560 EUR);

În primele două trimestre din al cincilea an, mediatorii comunitari organizează 2 întâlniri trimestriale cu actorii locali pentru evaluarea finală a implementării Cartei, prezentării evoluția comunității locale; Redactarea raportului final și agrearea propunerilor pentru următoarea perioadă. (2 x 47 = 94 întâlniri = 105.280 EUR).

PUBLIC ȚINTĂ: funcționarii publici de la nivel local cu atribuții în domeniul tineretului sau incidente acestuia, decidenți locali, ONG-uri locale, companii locale, mass-media locală etc.

 

Nr activități de formare	Beneficiari (15/ sesiune)	Nr. Întâlniri cu autoritățile (câte 10 participanți)	Beneficiari (10/ întâlnire)	Cost total activități
7 x 47 = 329	47 x 8.635 EUR = 2.840.915 EUR	18 x 47 = 846	8460 x 1.120 EUR = 947.520 EUR	2.840.915 + 947.520 = 3.788.435 EUR

1.i.2. Furnizarea de măsuri de outreach și activare a tinerilor – Pachete integrate de măsuri de activare a tinerilor

Prin această măsură urmărim acordarea de granturi pentru dezvoltarea structurilor neguvernamentale de și pentru tineret și a grupurilor informale de tineri cu scopul furnizării de servicii și activități de stimulare a participării tinerilor, a dezvoltării de competențelor acestora și a ecosistemelor locale de și pentru tineret.

     Schema de granturi adresată structurilor neguvernamentale de și pentru tineret (competitivă) conține:

• 282 Granturi mici pentru ONG-urile de tineret cu 5640 participanți

Granturile mici sunt oportunități de finanțare pentru susținerea activităților organizate de ONG-urile de tineret destinate prevenirii fenomenului NEET.

Beneficiari eligibili sunt structurile neguvernamentale DE tineret, potrivit Capitolului III din Legea tinerilor nr.350/2006 (sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și care îndeplinesc, cumulativ, următoarele criterii: 1) scopul prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; 2) cel puțin două treimi din numărul total al membrilor/ persoanelor fizice din cadrul structurilor constitutive membre sunt tineri.)

Pentru fiecare grant destinat structurilor neguvernamentale, obiectivul îl reprezintă dezvoltarea competențelor pentru 20 de tineri, în risc de a deveni NEET, prin activități de învățare non-formală. Valorarea unui grant este de 5.000 EUR.

Pentru fiecare județ și cele 6 sectoare ale municipiului București sunt rezervate câte 5 granturi, distribuite în urma unei competiții, pentru o perioadă de 10 luni

• 282 Granturi mici pentru grupurile informale de tineri în risc de a deveni NEET cu 846 participanți

GRANTURILE MICI sunt oportunități de finanțare pentru susținerea inițiativelor grupurilor informale ale tinerilor în risc de a deveni NEET, destinate dezvoltării comunității.

Beneficiari eligibili sunt grupurile informale de tineri în risc de a deveni NEET cu cel puțin 3 membri.

Pentru fiecare grant destinat grupurilor informale de tineri în risc de a deveni NEET, obiectivul îl reprezintă pilotarea competențelor dobândite de tineri în risc de a deveni NEET în proiectele implementate prin granturile destinate structurilor neguvernamentale și implementarea a cel puțin unei inițiative de dezvoltare a comunității locale. Rezultatul final îl reprezintă PILOTAREA competențelor pentru tineri în risc de a deveni NEET din toate județele țării și din toate sectoarele municipiului București. Granturile pentru tinerii în risc de a deveni NEET vin ca o consecință a activității din tipul precedent de proiecte (cele desfășurate în cadrul granturilor mici destinate ONG-urilor de tineret).

• 600 Granturi medii pentru ONG-urile de și pentru tineret cu 24.000 participanți

Granturi medii vor fi acordate structurilor neguvernamentale de și pentru tineret. Valoarea unui grant este de 10.000 EUR. Pentru fiecare grant, obiectivul îl reprezintă dezvoltarea competențelor pentru locuri de muncă verzi pentru 40 de tinerilor încadrați profesional, care urmează un program educațional sau de formare și care au întâmpinat dificultăți în perioada pandemiei, cărora le-a scăzut nivelul de bunăstare, le-a fost augmentat sentimentul de excludere socială și care sunt expuși riscului de pierdere a locului de muncă sau abandon a programelor educaționale sau de formare.

Numărul maxim de granturi alocate este de 120/an (pentru fiecare regiune de dezvoltare câte 10 și câte 18 pentru Regiunea București-Ilfov)

Beneficiari eligibili sunt structurile neguvernamentale DE și PENTRU tineret, potrivit Capitolului III din Legea tinerilor nr.350/2006 (Organizațiile neguvernamentale DE tineret sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și care îndeplinesc, cumulativ, următoarele criterii: 1) scopul prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; 2) cel puțin două treimi din numărul total al membrilor/ persoanelor fizice din cadrul structurilor constitutive membre sunt tineri; Organizațiile neguvernamentale PENTRU tineret sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și al căror scop prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; Fundațiile Județene pentru tineret și a municipiului București constituite în baza Decretului-Lege nr.150/1990 și Fundația Națională pentru Tineret).

• 282 Granturi operaționale pentru ONG-urile de tineret cu 28.200 participanți

Valoarea unui grant este de 25.000 EUR și are ca obiectiv susținerea profesionalizării ONG-urilor de tineret, prin acoperirea costurilor pentru îndeplinirea scopului lor. O condiție este aceea ca, prin activitățile desfășurate, organizația să implice 100 de tineri pe durata grantului. Perioada maximă de implementare a proiectelor este de 12 luni. Numărul maxim de granturi alocate este de 47/an (pentru fiecare județ și cele 6 sectoare).

BENEFICIARI ELIGIBILI: structurile neguvernamentale DE tineret, potrivit Capitolului III din Legea tinerilor nr.350/2006 (sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și care îndeplinesc, cumulativ, următoarele criterii: 1) scopul prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; 2) cel puțin două treimi din numărul total al membrilor/ persoanelor fizice din cadrul structurilor constitutive membre sunt tineri.)

La semnarea contractelor de finanțare se alocă un avans de 80% din suma grantului. După terminarea perioadei de implementare indicată în contractul de finanțare, beneficiarul are la dispoziție o perioadă maximă de 2 luni pentru depunerea raportului. MTS are la dispoziție 2 luni pentru evaluarea raportului și, în funcție de punctaj, pentru alocarea restului din grant.

• 60 Granturi mari pentru ONG-urile de și pentru tineret cu 18.000 participanți

Acest tip de granturi este destinat nu doar susținerii dezvoltării ONG-urilor și a calității rezultatelor acestora, dar și implicării a câte 300 de tineri în proiecte de anvergură națională (care implică tineri din cel puțin 3 regiuni sau care vizează intervenții ce acoperă nevoi identificate în cel puțin 2 regiuni). Perioada maximă de implementare a proiectelor este de 12 luni. Valoarea unui grant este de 50.000 EUR și are ca obiectiv stimularea cooperării trans-sectoriale și regionale dintre ONG-urile de și pentru tineret, care vizează transformări comunitare ce necesită o perioadă de intervenție mai lungă. Numărul maxim de granturi alocate este de 12/an (pentru fiecare regiune de dezvoltare câte 1 și câte 5 pentru Regiunea București-Ilfov).

BENEFICIARI ELIGIBILI sunt structurile neguvernamentale DE și PENTRU tineret, indicate în Capitolului III din Legea tinerilor nr.350/2006 (Organizațiile neguvernamentale DE tineret sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și care îndeplinesc, cumulativ, următoarele criterii: 1) scopul prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; 2) cel puțin două treimi din numărul total al membrilor/ persoanelor fizice din cadrul structurilor constitutive membre sunt tineri; Organizațiile neguvernamentale PENTRU tineret sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și al căror scop prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; Fundațiile Județene pentru tineret și a municipiului București constituite în baza Decretului-Lege nr.150/1990 și Fundația Națională pentru Tineret).

La semnarea contractelor de finanțare se alocă un avans de 80% din suma grantului. După terminarea perioadei de implementare indicată în contractul de finanțare, beneficiarul are la dispoziție o perioadă maximă de 2 luni pentru depunerea raportului. MTS are la dispoziție 2 luni pentru evaluarea raportului și, în funcție de punctaj, pentru alocarea restului din grant.

[1] http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/231693