Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat în consultare propunerea de Program Operațional Educație și Ocupare. Din păcate, PRIORITATEA 1 – Valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii (p.30-35), deși este centrată pe crearea unui ecosistem dedicat tinerilor (preluare din propunerea MTS la care noi am contribuit substanțial), are ca grup țintă structurile/ entitățile specializate în furnizarea de servicii pentru tineri și vizează crearea unor centre/ cluburi de tineret, este departe de varianta de care are nevoie sectorul de tineret din România (și de cea propusă de MTS).
Astfel, FNT se va întoarce în grupul tehnic și va îndrepta către MTS solicitarea de a formula (ca autoritate centrală de resort) propuneri de optimizare a versiunii lansate de MIPE în consultare, în special cu scopul modificării prevederilor legate de lucrătorii de tineret și de completarea tipologiei infrastructurii pentru tineret vizată.
EDITARE ULTERIOARĂ (19.11.2021): Ieri și azi am lucrat împreună cu FITT (ca membri ai grupului tehnic pentru PNRR/POEO) o propunere de îmbunătățire a draftului, care a fost transmisă către MTS (pentru comunicarea cu MIPE), după cum urmează:
A) La Prioritatea 1 – „Valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii”, pct.1.a.1. – „Crearea unui ecosistem dedicat tinerilor” să aibă următorul conținut:
înființarea/dezvoltarea de centre (fixe și mobile)/cluburi de tineret la nivel comunitar cu implicarea autorităților locale și a unor entități publice sau private care să ofere activități specifice adaptate tinerilor conform acțiunii 1.a.2, (în special, cele legate de: servicii de evaluare și certificare a competențelor obținute în contexte informale sau nonformale, dezvoltarea de competențe transversale și de implicare proactivă, dezvoltarea de competențe specifice pentru a face față provocărilor viitorului) dar și activități cultural educative (ex.: consiliere deschisă şi individuală pentru tineri, ateliere de lucru, de creativitate, dezvoltarea competențelor sociale, civice, instruire pentru utilizarea tehnologiei moderne, sesiuni de educație digitală, de management al carierei, de comunicare și muncă în echipă, pentru participare la instruiri în ocupații cerute pe piața muncii, informare privind drepturi și obligații pe piața muncii și interacțiunea cu instituții din domeniul muncii: ITM, AJOFM-uri etc.), inclusiv activităţi de promovare a acestora;
asigurarea lucrătorilor/ consilierilor de tineret la nivelul centrelor/cluburilor/ furnizorilor de servicii de tineret publice sau private, selectați şi din rândul tinerilor și instruiți pentru furnizarea de servicii în vederea creșterii oportunităților tinerilor din România, în special pentru ocuparea locurilor de muncă ale viitorului, prin dezvoltarea nucleelor de învățare non-formală (ce le vor oferi acces la informații, noile tehnologii și comunitățile sustenabile, oportunitățile de dezvoltare personală și profesională prin dezvoltarea competențelor digitale și a competențelor și cunoștințelor privind economia circulară);
utilizarea infrastructurii existente și neutilizate la nivelul UAT (construcții folosite anterior pentru școli sau case/cămine de tineret și culturale) ca resurse primare pentru dezvoltarea activităților pentru tineret sau pentru inițierea de activități economice independente de către tineri, susținând astfel și creșterea ratei renovării clădirilor vechi și transformarea acestora în clădiri prietenoase cu mediul și digitalizate. Totodată, sprijinim echitatea în ceea ce privește accesul la infrastructură, echipamentele și competențele digitale, pentru a reduce decalajul digital, sprijinim și încurajăm tinerii pentru prevenirea generării de deșeuri și prin reutilizare, reparare, refabricare și reciclare.”
B) Ministerul Tineretului să înainteze către MIPE următoarea propunere pentru POEO:
„Finanțarea nerambursabilă a programelor, proiectelor și activităților de tineret se va face folosind mecanisme de finanțare simplificată pentru a asigura un acces mai facil al structurilor de și/sau pentru tineret la finanțare precum și pentru a pune un accent mai mare pe performanța și rezultatele proiectelor finanțate. Această abordare este susținută de aplicarea sumelor forfetare și costurilor unitare pentru proiectele de tineret din fonduri europene (Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate) care a dus la un grad de absorbție și un impact semnificativ mai ridicat comparativ cu finanțările similare din fonduri naționale.”