MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene) ORGANIZEAZĂ DEZBATERI PUBLICE

• 08 februarie 2021: MIPE organizează o dezbatere publică cu tema „Cum susținem noua generație? Cum stimulăm dezvoltarea la firul ierbii?”

APEL PUBLIC DE PROPUNERI PENTRU REFORME ȘI INVESTIȚII LANSAT DE MIPE ȘI CONLUCRAREA DINTRE MINISTERUL TINERETULUI CU STRUCTURILE NEGUVERNAMENTALE PENTRU ELABORAREA COMPONENTEI PNRR – TINERET

• 11 februarie 2021: MIPE propune ministerelor, instituțiilor, organizațiilor și persoanelor fizice interesate o Fișă de Reforme și Investiții, prin intermediul căreia se pot trimite propuneri pentru actualizarea Planului Național de Reformă și Reziliență (PNRR) într-o formă standardizată și simplificată;
• 20 februarie 2021: După finalizarea Viziunii de reformare a Ministerului Tineretului și Sportului (realizată în colaborare cu FITT și ANOSR), Fundația Națională pentru Tineret începe elaborarea propunerilor de reforme și investiții pentru PNRR – TINERET, precum și a fundamentării investițiilor propuse;
• 23 februarie 2021: Urmând modelul MIPE și la solicitarea CNPT (Consiliul Național pentru Tineret), MTS acceptă să arate deschidere pentru a primi propuneri din partea structurilor neguvernamentale pentru PNRR – TINERET
• 24 februarie 2021: Fundația Națională pentru Tineret lansează invitația către structurile neguvernamentale să se coaguleze și să trimită o singură Fișă cu propuneri de reforme și investiții pentru tineret, pentru a veni în întâmpinarea eforturilor autorităților publice de a armoniza dezideratele la nivel național
• 25 februarie 2021: Fundația Națională pentru Tineret transmite către MIPE Fișa de propuneri pentru PNRR-TINERET 
• 27 februarie 2021: întâlnire de planificare între MTS și FNT, facilitată de MIPE pentru stabilirea etapelor în vederea coordonării completării documentelor necesare elaborării componentei TINERET-SPORT, prin armonizarea celor două Fișe (Fișa MTS și Fișa FNT)
• 5 martie 2021: întâlnire dintre coordonatorii scrierii aplicației comune (MTS, FNT, FITT) și grupul de sprijin și feedback pentru elaborarea PNRR-TINERET, nou format (echipa extinsă din MTS, Consiliul Tineretului din România, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, Federația Tinerilor din Cluj); comunicarea de către MIPE a template-ului pentru aplicația extinsă care trebuie completat în limba engleză; 
• 7 martie 2021: întâlnire dintre coordonatorii scrierii aplicației  comune (MTS, FNT, FITT) și grupul de sprijin și feedback (echipa extinsă din MTS, CTR, ANOSR, FTC), facilitată de MIPE, evaluarea propunerii pentru versiunea scurtă a PNRR-TINERET cu buget extins și comunicarea setului complet de documente publicat de Comisia Europeană
• 8 martie 2021: MTS transmite versiunea scurtă a PNRR-TINERET „Reformarea Sectorului de și pentru Tineret” cu buget extins
• 8 martie 2021: întâlnire dintre coordonatorii scrierii aplicației  comune (MTS, FNT, FITT) și grupul de sprijin și feedback (echipa extinsă din MTS, CTR, ANOSR, FTC) pentru evaluarea versiunii scurte a PNRR-TINERET facilitată de MIPE și comunicarea bugetului stabilit pentru TINERET (80 mil EUR) și a template-ului pentru versiunea ONE PAGE a componentei PNRR-TINERET (Componenta Ministerului Tineretului și Sportului dobândește denumirea „CRESC TINERET & SPORT”)
• 9 martie 2021: întâlnire dintre coordonatorii scrierii aplicației  comune (MTS, FNT, FITT) și grupul de sprijin și feedback (echipa extinsă din MTS, CTR, ANOSR, FTC), facilitată de MIPE; MIPE primește versiunea ONE PAGE a Componentei CRESC TINERET și bugetul aferent
• 11 martie 2021: MIPE comunică faptul că template-ul înaintat în data de 5 martie trebuie completat în limba română. Drept urmare, coordonatorii scrierii aplicației comune (MTS, FNT, FITT) încep traducerea textului elaborat până la această dată. Totodată, primim vestea că bugetul crește la 150 mil EUR pentru componenta CRESC TINERET, drept urmare și aplicația trebuie adaptată în consecință
• 17 martie 2021: întâlnire dintre coordonatorii scrierii aplicației  comune (MTS, FNT, FITT) și grupul de sprijin și feedback (echipa extinsă din MTS, CTR, ANOSR, FTC), facilitată de MIPE pentru evaluarea Draftului 1

1) MIPE PRIMEȘTE DE LA MINISTERUL DE LINIE COMPONENTA DRAFT, UTILIZÂND ȘABLONUL COMISIEI ȘI FACE ANUMITE COMENTARII PRELIMINRAE CARE AR TREBUI INTEGRATE

• 18 martie 2021: MIPE primește de la MTS Draftul 1 al Componentei CRESC TINERET & Sport. AICI puteți accesa partea narativă, bugetul și anexa referitoare la distribuția populației tinere din România, pentru CRESC TINERET (fără Sport), ce au fost încadrate în șablonul Comisiei și anexate acestuia. Trebuie menționat că acestea se adaugă anexelor pentru justificarea investițiilor transmise de FNT către MIPE încă din data de 25 februarie 2021.

2) DUPĂ INTEGRAREA ACESTOR ASPECTE, MIPE TRANSMITE COMPONENTA CĂTRE SERVICIILE COMISIEI EUROPENE ÎMPREUNĂ CU O PREZENTARE POWERPOINT A COMPONENTEI ÎN LIMBA ENGLEZĂ CU CEL PUȚIN 48 DE ORE ÎNAINTE DE PREZENTARE

• 21/22 martie 2021: MIPE elaborează și transmite către Comisia Europeană Draftul 1 al componentei, împreună cu  prezentarea PowerPoint pentru Componenta CRESC Tineret & Sport, în vederea susținerii în cadrul videoconferinței

3) MINISTERUL DE LINIE ESTE INVITAT DE MIPE LA O VIDEOCONFERINȚĂ CU SERVICIILE COMISIEI (ACESTEA AU LOC ÎN FIECARE MARȚI ȘI JOI) PENTRU PREZENTAREA COMPONENTEI ȘI PENTRU A RĂSPUNDE LA PRIMELE ÎNTREBĂRI ALE COMISIEI REFERITOARE LA SUBSTANȚĂ

• 23 martie 2021: Componenta CRESC TINERET & Sport este susținută în fața Comisiei (în cadrul unei videoconferințe) și se răspunde la primele întrebări referitoare la substanță

4) DUPĂ APROXIMATIV 5 ZILE LUCRĂTOARE, COMISIA TRANSMITE PRIMUL FEEDBACK ÎN SCRIS LA COMPONENTA PREZENTATĂ ȘI SUGEREAZĂ ROMÂNIEI SĂ ÎNCORPOREZE O PARTE DIN ACESTE COMENTARII ÎN FORMA REVIZUITĂ A COMPONENTEI

• 27 martie 2021: Comisia Europeană transmite feedback-ul cu privire la primul draft

• 29 martie 2021: întâlnire dintre coordonatorii scrierii aplicației  comune (MTS, FNT, FITT) și grupul de sprijin și feedback (echipa extinsă din MTS, CTR, ANOSR, FTC), facilitată de MIPE pentru evaluarea propunerilor de îmbunătățire a Draftului 1
• 07 aprilie 2021: întâlnire dintre coordonatorii scrierii aplicației  comune (MTS, FNT, FITT) și grupul de sprijin și feedback (echipa extinsă din MTS, CTR, ANOSR, FTC), facilitată de MIPE pentru evaluarea progresului cu privire la elaborarea Draftului 2
• 15 aprilie 2021: întâlnire dintre coordonatorii scrierii aplicației  comune (MTS, FNT, FITT) și grupul de sprijin și feedback (echipa extinsă din MTS, CTR, ANOSR, FTC), facilitată de MIPE pentru evaluarea formei finale a Draftului 2

5) ODATĂ CE MINISTERUL DE LINIE TRANSMITE COMPONENTA REVIZUITĂ, COMISIA ORGANIZEAZĂ O ȘEDINȚĂ TEHNICĂ LA NIVEL DE EXPERȚI UNDE SE DISCUTĂ LA UN NIVEL DETALIAT REFORMELE ȘI INVESTIȚIILE PROPUSE

• 16 aprilie 2021: Ministerul Tineretului a transmis către MIPE Draftul 2 al Componentei CRESC TINERET & Sport (componenta revizuită), împreună cu anexele tehnice aferente, spre a fi înaintate Comisiei. MTS aștepta confirmarea MIPE că această componentă a ajuns la Comisie, precum și data pentru ședința tehnică la nivel de experți, în vederea îmbunătățirii aplicației pentru Draftul 3 (a treia iterație)
• 26 aprilie 2021: MIPE nu confirmă că a trasmis Comisiei Draftul 2 al Componentei CRESC Tineret, dar anunță amânarea depunerii întregului PNRR cu o lună (31 mai 2021). Așadar, timpul pentru analizarea Draftului 2 și pregătirea celei de-a 3-a iterații este și mai generos pentru a depune o Componentă CRESC Tineret și mai apropiată de criteriile și solicitările Comisiei.

6) ÎN A TREIA ITERAȚIE, ȚINÂND CONT ȘI DE NEGOCIERILE DINTRE COMISIE ȘI MIPE PE ASPECTELE IMPORTANTE ALE FIECĂREI COMPONENTE, SE TRANSMITE FORMA FINALĂ A COMPONENTEI CU ANEXELE TEHNICE AFERENTE

• Componenta CRESC Tineret a Ministerului Tineretului nu a ajuns în această etapă (a 3-a iterație), deoarece Draftul 2 nu a fost încă transmis de către MIPE Comisiei pentru a fi analizat, iar pe baza negocierilor din această etapă să fie elaborată forma finală a componentei. Anexele tehnice au fost elaborate deja pentru etapa 5), fiind necesară doar o eventuală completare sau corectare.

Conform Institutului Național de Statistică, la 01.07.2020, populația tânără (14-35 de ani) cu domiciliul în România era de 5.594.734 persoane, iar populația rezidentă, la 01.01.2020, era de 4.672.206 persoane, răspândită în 41 de județe și București, 103 municipii, 217 orașe, 734 localități ale municipiilor și orașelor, 2.861 comune și 13.008 sate (din care, 522 aparțin municipalităților și orașelor).

Din totalul populației tinere cu domiciliul în România, 2.609.655 tineri locuiau în mediul rural, reprezentând 46,64% din totalul populației tinere. Din totalul populației tinere cu domiciliul în România, 2.985.079 de tineri locuiau în mediul urban, reprezentând 53,36%. Dintre aceștia, 1.884.800 locuiau în municipiile reședință de județ, reprezentând 63,14%.

În țara noastră, domeniul tineretului este unul clar conturat și delimitat în contextul național al politicilor publice, fiind caracterizat de:

• Existența legislației specifice domeniului pentru tineret (Legea Tinerilor, Legea privind înființarea centrelor de informare și consiliere pentru tineret, Decretul-Lege privind înființarea fundațiilor județene pentru tineret și legislația ulterioară, Strategia Națională în Domeniul Politicii de Tineret, Strategia Națională de Dezvoltare a Infrastructurii Turistice a MTS, precum și alte legi privind sprijinirea tinerilor)
• Existența unui minister de resort pentru domeniul politicilor publice și programelor naționale pentru tineret, cu compartimente specializate pentru politici publice (inclusiv cercetare), programe (centre de tineret, studenți, activități, tabere), digitalizare, fonduri europene etc.
• Existența unui sistem public județean pentru tineret – MTS coordonează o rețea de 42 de servicii publice deconcentrate (Direcțiile Județene pentru Sport și Tineret și Direcția Județeană pentru Sport și Tineret a Municipiului București), precum și 15 instituții publice deconcentrate (Casele de Cultură ale Studenților și Complexul Cultural Sportiv Studențesc „Tei”).
• Funcționarea compartimentelor cu personal specializat pentru desfășurarea activităților pentru tineret și cultural-artistice, în serviciile și instituțiile publice subordonate
• Funcționarea a 33 de centre de tineret în cadrul direcțiilor județene pentru sport și tineret, ca structuri fără personalitate juridică
• Gestionarea de către MTS, prin direcțiile județene subordonate a rețelei de centre de agrement și baze turistice
• Definirea clară a structurilor neguvernamentale de și pentru tineret (Capitolul III din Legea Tinerilor nr.350/2006), existența mecanismului de consultare a acestora de către MTS (Consiliul Național pentru Tineret), dar și a mecanismului de conlucrare cu acestea (Grupul Național de Lucru coordonat de MTS)
• Reglementarea profesiilor specifice lucrului cu tinerii – lucrătorul de tineret (cu standard ocupațional) și consilierul de tineret

Ministerul Tineretului și Sportului are principalele prerogative în acest domeniu, iar cele trei reforme și șapte investiții din CRESC TINERET își propun să schimbe în următorii patru ani paradigma în care se desfășoară activitățile de tineret, asigurând un cadru coerent și integrat de servicii sociale, educaționale și comunitare pentru tinerii din România.

Faptul că „proprietar” al procesului de redresare și reziliență pe componenta TINERET din pilon este o singură instituție – Ministerul Tineretului și Sportului – reprezintă o garanție în plus pentru o abordare unitară a implementării, monitorizării și evaluării reformelor și investițiilor. Totodată, ministerul are mandatul și motivația pentru a duce la îndeplinire aceste reforme, precum și sprijinul instituțional și politic al Guvernului (propunerile fiind în concordanță cu obiectivele Programului de Guvernare 2020-2024 pentru Ministerul Tineretului și Sportului, iar unul dintre cei trei viceprim-miniștri ai României coordonând toate activitățile din domeniul de responsabilitate aparținând Ministerului Tineretului și Sportului).

Mai mult, MTS este autoritatea publică centrală care menține dialogul și relația directă cu structurile neguvernamentale de și pentru tineret din România. La o populație tânără atât de numeroasă, resursele sectorului public se dovedesc a fi insuficiente, motiv pentru care contribuția sectorului neguvernamental este nu doar una utilă, ci și foarte necesară. Spre exemplu, preocupat de impactul pandemiei asupra tinerilor, dar și limitat de măsurile de protecție, în perioada septembrie-decembrie 2020, MTS a finanțat organizarea a 360 de proiecte de și pentru tineret, în toată țara. Dintre aceste proiecte, 52,5% au fost implementate de către direcțiile județene pentru sport și tineret, iar restul de 47,5% au fost alocate spre implementare structurilor neguvernamentale de și pentru tineret, prin apel competițional de finanțări nerambursabile.

Sectorul neguvernamental de și pentru tineret din România reprezintă și o resursă importantă de culegere a opiniilor și nevoilor tinerilor pentru a putea fi transpuse în politici publice naționale. Astfel, anul 2020 care a afectat semnificativ generația tânără, a determinat organizațiile, în luna noiembrie, să contureze „Rezoluția Tinerilor 2020-2027”, o propunere de soluții pe termen mediu pentru sectorul de tineret, din care o treime s-a regăsit imediat în Programul de Guvernare, aceste nevoi stând și la baza CRESC TINERET. Apoi, în luna februarie, tot societatea civilă a elaborat și „Viziunea asupra reformării autorității publice centrale pentru tineret și a serviciilor și instituțiilor sale publice subordonate”. Ulterior, odată cu demararea proceselor de consultare publică pentru PNRR, 326 de ONG-uri de și pentru tineret din absolut toate județele din țară și municipiul București au susținut clar că acest program oferă cadrul propice reformelor atât de necesare mai ales în context pandemic. Astfel, s-au coagulat sub o singură inițiativă și au venit în întâmpinarea eforturilor MTS de a contura viziunea asupra reformelor și inițiativelor de țară pentru redresarea și reziliența domeniul tineretului. Astfel, printr-un proces de co-creare, au analizat resursele și au contribuit la stabilirea țintelor și elaborarea fundamentărilor. Totodată, sectorul neguvernamental de și pentru tineret și-a exprimat ferm angajamentul că va susține activ implementarea cu succes a CRESC TINERET în țara noastră.

Motivele pentru care reformele și inițiativele din CRESC TINERET au fost propuse în cadrul PNRR (comparativ cu investiții similare în programe operaționale) sunt următoarele:

• vizează toate grupele de vârstă ale tinerilor (spre deosebire de programe cum este Garanția pentru Tineret), conform Legii Tinerilor din România care indică intervalul 14-35 de ani
• pe durata întregului proces și prin acțiunile stabilite, au ca misiune reducerea inegalităților, ajungerea la tinerii cu oportunități reduse(NEET, din comunitățile rurale, tinerii romi etc.) și, prin „echiparea” lor cu competențe digitale și „verzi” să îi pregătească pentru o societate incluzivă și sustenabilă, în timp ce dezvoltă împreună cu ei spații verzi și digitalizate care să le inspire preocuparea pentru mediu și împrietenirea cu tehnologia și să le ofere cadrul propice de a se dezvolta și comunități educate în spiritul implicării tinerilor în conturarea evoluției
• reprezintă pachetul unui „accelerator” al întregului ecosistem (se susțin reciproc și au efect sinergic cu impact semnificativ mai mare decât dacă ar fi abordate individual, în programe operaționale), „accelerator” care presupune coagularea tuturor eforturilor, pentru o perioadă totală de 4 ani, urmând un traseu stabilit împreună, pentru atingerea unui obiectiv comun, în folosul tinerilor
• vizează componente mari interdependente (structuri, sectoare, sisteme de lucru, politici publice, infrastructură, mecanisme, instrumente) care se suprapun cu etapa finală a procesului de transfer al competențelor de la nivel central la nivel local în domeniul tineretului, dar și cu procesul de elaborare a Strategiei Naționale pentru Tineret 2021-2027 care este în plină desfășurare.

Așadar, având în vedere toate cele de mai sus, este important de subliniat faptul că, pentru a fi eficientă redresarea și reziliența pentru tineret, sprijinul trebuie să țină cont de nevoile existente, de demersurile deja făcute și, nu în ultimul rând, de avantajele și oportunitățile deja existente sub forma sistemelor în vigoare, potrivit profilului național. Cu alte cuvinte, sprijinul pentru tineret și reformele mari trebuie coagulate sub o singură componentă. Dacă acestea sunt fracționate în mai multe componente sau, și mai grav, expuse nevoii unor demersuri suplimentare pentru a putea fi accesate din mai multe programe, dublate de eforturi pentru a sincroniza la final resursele și acțiunile, va exista riscul diluării rezultatului reformei de redresare și reziliență.

În concluzie, pentru a optimiza impactul acestor reforme și investiții, așa cum au rezultat ele din analizele de nevoi, acestea trebuie demarate concomitent, sub coordonarea unei singure autorități, aceea care și cunoaște cel mai bine domeniul: are competențele și cadrul legal, cunoștințele, experiența, rețeaua sistemului public în teritoriu, resursa umană specializată, infrastructura și, nu în ultimul rând, are relația directă cu beneficiarii și cu sectorul neguvernamental de profil.

“Diagnoza 2020 – Situația tineretului și așteptările sale”, analiză comparativă 2018-2020 realizată de Institutul Român de Evaluare și Strategie pentru Ministerul Tineretului și Sportului și publicată în decembrie 2020 arată că pandemia de Covid 19 îi împarte pe tineri în două grupuri aproximativ egale de temători (46% se tem în mare și foarte mare măsură) și non-temători (50% se tem în mică și foarte mică măsură).

Ierarhia temerilor tinerilor se prezintă astfel: criză sanitar – medicală (74%), colaps economic (67%), restrângerea drepturilor individuale (58%), tulburări sociale (57%), criză alimentară (50%). Situația actuală a avut impact, mai ales, în ceea ce privește: modalitățile de petrecere a timpului liber (51%), relațiile interpersonale (45%), activitatea educațională (36%) și profesională (34%). Cel mai puțin au avut de suferit viața familială (24%) și starea mentală care este afectată la unul din patru tineri (22%). Restrângerea drepturilor individuale (20%), alături de limitarea călătoriilor/ vacanțelor (26%) sunt lucrurile cele mai de preț pentru care au suferit tinerii în această perioadă de criză. Apropierea celor dragi (22%) și socializarea (19%) sunt la fel de valorizate în aceste zile. Tinerii se așteaptă ca acest context pandemic să aducă schimbări în ceea ce privește amploarea pe care o va căpăta munca la domiciliu/ distanță și utilizarea platformelor de comunicare online (78%). Apoi, cred că oamenii vor fi mult mai temători și sceptici în privința viitorului (76%), dar și că viața va fi mai frumoasă, vom aprecia toate lucrurile care ne lipsesc acum (71%).

Procentul de tineri NEET este foarte mare în România, pe grupa de vârstă 15-34 fiind de 17,3%, în condițiile în care media UE este de 14%, România fiind depășită doar de Italia (23,8%), Grecia (20,7%) și Bulgaria (17,5%). În perioada 2010-2019, pentru grupa de vârstă 15-34, în timp ce media UE a scăzut cu 2,8%, Irlanda a scăzut cu 9,6%, Letonia cu 9,4%, Estonia cu 7,8%, Lituania cu 6,8%, Bulgaria cu 6,5%, Ungaria cu 6%, Malta cu 4,7%, Croația cu 3,2% și Spania cu 3,1%. În schimb, România a scăzut cu doar 1,9%, cu alte cuvinte – sub media UE. Din cauza contextului pandemic, conform sondajului Eurofund Covid-19, mai mult de 10% dintre tinerii muncitori au declarat că și-au pierdut definitiv locurile de muncă, astfel încât numărul tinerilor NEET este, cel mai probabil, mult mai mare decât în ​​2019.

Patrimoniul public pentru tineret are o importantă componentă formată din centre de agrement și baze turistice (156, dintre care doar 61 sunt funcționale). În schimb, centrele de tineret sunt reduse ca număr (33 publice și alte câteva zeci ale ONG-urilor) și greu de accesat de către tinerii care locuiesc în orașe fără centre de tineret. Cele 15 casele de cultură ale studenților sunt în centre universitare din țară (dar nu în toate) și, de asemenea, funcționează în clădiri vechi ale căror costuri de întreținere, din această cauză, sunt foarte ridicate. În zona rurală, care este populată de un important procent al tinerilor (peste 2,5 milioane de tineri), sunt doar câteva centre de tineret în toată țara, drept urmare, o importantă categorie de tineri nu are acces la activități și servicii pentru tineret.

Nu doar condițiile din infrastructura de tineret diferă în țară, ci și calitatea și tipul activităților și serviciilor pentru tineret și nivelul de pregătire a lucrătorilor de tineret, iar priorități de reforme și investiții care să fie susținute printr-un amplu program la nivel național încă nu au fost trasate. Generația cu cel mai bun acces la educație din istorie, tinerii de astăzi, se confruntă în același timp și cu unele dintre cele mai mari provocări. Cea de-a patra revoluție este deja aici. Alături de digitalizare, aceasta reprezintă o sursă de progres și implicare dar și de marginalizare pentru cei fără acces la noile tehnologii. Lipsa unor servicii integrate cât mai aproape de nevoile dar și de locul unde se află tinerii poate crea falii profunde între generațiile de tineri dar și în interiorul aceleiași generații.

În ceea ce privește sectorul neguvernamental de și pentru tineret din România, subliniem că acesta are o tradiție îndelungată în țara noastră, activând în domeniul lucrului cu tinerii și/ sau desfășurând activități de reprezentare. Activitățile acestui sector sunt din ce în ce mai populare în rândul tinerilor și, potrivit Barometrelor Opiniei Publice, ONG-urile se bucură de cea mai evidentă evoluție a încrederii în rândul tinerilor din ultimii ani (au avut o dublare a capitalului de încredere la 51% în 2020, comparativ cu 26%, în 2018 și se află în topul încrederii pe locul 2 după armată). Acestea au capacitatea, dar nu și resursele suficiente, pentru a ajunge la tineri prin abordări „la firul ierbii”. Foarte puține dețin sau administrează clădiri pentru activități de tineret, mici, mijlocii și mari, iar din cauza oportunităților de finanțare inaccesibile pentru aceste structuri, infrastructura se deteriorează în timp și nu poate oferi servicii tinerilor la standarde optime.

În România, sistemul public alocă un set de programe pentru sprijinirea tinerilor, dar, de regulă, acestea nu sunt corelate, nici la nivel central și nici la nivel local. Nu sunt corelate între ele și, tocmai pentru că sunt prezentate dispersat, nu reușesc întotdeauna să ajungă la tineri. Lipsa unui „nod” informațional, prietenos cu tinerii, în care toate oportunitățile oferite de sistemul public să fie accesate de tineri, face dificilă obținerea de rezultate.

În ceea ce privește contribuția autorităților publice locale, din păcate, aceasta nu a fost una semnificativă, nici ca furnizor de spații, nici ca alocare bugetară, nici ca asigurare a contextelor de participare. Astfel, dintr-o analiză efectuată în 2019 de Societatea Academică din România, rezultă că doar 5 consilii consultative pentru tineret municipale și 2 județene erau operaționale, peste jumătate din consiliile județene nu aveau nici consilii consultative, nici strategii pentru tineret și doar 7 municipalități au răspuns că au centre pentru tineret. Multe consilii județene declaraseră ferm că nu intenționează să creeze un centru de tineret, deși în decembrie 2018, 84% dintre tineri au declarat că este necesar să se înființeze centre de tineret (iar în decembrie 2020, 92% dintre tineri au declarat că este necesar să se înființeze centre de tineret) – potrivit cercetărilor naționale realizate pentru Ministerul Tineretului.

“Diagnoza 2020 – Situația tineretului și așteptările sale”, analiză comparativă 2018-2020 realizată de Institutul Român de Evaluare și Strategie pentru Ministerul Tineretului și Sportului și publicată în decembrie 2020 arată un indice îngrijorător de scăzut cu privire la încrederea tinerilor în autoritățile publice. Astfel, în 2020 aceștia au încredere multă și foarte multă în proporție de 10% în Guvern (8% în 2018), 8% în Parlamentul României (7% în 2018) și 4% în partidele politice (la fel ca și în 2018). La fel de îngrijorătoare este scăderea abruptă a acestui indice în școală la 32% în 2020 comparativ cu 53% în 2018, sentimentul că pot influența în foarte mică măsură deciziile importante care se iau în comunitățile lor, la nivel național sau european și faptul că „neîncrederea de la nivel macro, instituțional, se observă și la nivel interpersonal. Jumătate dintre tineri cred că este cel mai bine să nu ai încredere în nimeni și că nimănui nu-i pasă foarte mult ce se întâmplă cu ceilalți.” (pag 30). 

Având în vedere toate cele de mai sus, nu este de mirare că, de fiecare dată când au fost întrebați, cel puțin 1-2 din 10 tineri intenționau să plece în străinătate pentru studii, alți 1-2 să se stabilească acolo și încă 3-4 din 10 să lucreze temporar, cei mai mulți într-o perioadă de 2-3 ani după anchetă.

În raport cu Recomandarea Consiliului UE 2019 și cu Recomandarea Consiliului UE 2020,  CRESC TINERET, prin reformele și investițiile propuse răspunde recomandărilor care atrag atenția asupra ameliorării calității și caracterului incluziv al educației, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate (2019), la asigurarea îmbunătățirii competențelor, inclusiv a competențelor digitale, în special prin sporirea relevanței pe piața forței de muncă a educației și formării profesionale și a învățământului superior (2019) la extinderea măsurilor de protecție socială, la accesul la serviciile esențiale pentru toți, la consolidarea competențelor și a învățării digitale, precum și la asigurarea accesului egal la educație (2020).

Astfel, Reforma 1 – „Dezvoltarea competențelor pentru locurile de muncă verzi, în special pentru prevenirea creșterii fenomenului NEET și a combaterii acestuia prin crearea unei metodologii naționale de lucru cu tinerii” este una remedială și vizează reducerea impactului pandemiei de Covid-19 asupra tinerilor, recuperarea decalajului de dezvoltare și creșterea capacității de reziliență. Investiția 1 – „Combaterea fenomenului NEET prin investiții în dezvoltarea competențelor tinerilor pentru locurile de muncă verzi” vizează reducerea numărului tinerilor NEET, iar investiția 2 vizează prevenirea creșterii numărului tinerilor NEET ca efect al pandemiei.

Prin investițiile 3 și 4 vizăm susținerea accesului egal la învățare non-formală și activitățile pentru dezvoltarea competențelor verzi și digitale ale tinerilor, atât din mediul urban mic cât și din mediul rural și asigurarea accesului tinerilor la servicii esențiale de tineret. Prin investițiile 6 și 7 vizăm asigurarea comunităților incluzive pentru toți tinerii.

În raport cu cele 7 Inițiative emblematice europene, CRESC TINERET dedică o întreagă reformă de adaptare – Reforma 2 – „Elaborarea standardelor de calitate privind tranziția verde și digitală în domeniul tineretului, cu focus pe infrastructură, activități și profesioniști de profil prin crearea Certificatului Național de Calitate și întocmirea metodologiei de acordare a acestuia”, precum și o serie de investiții, ce fac trimitere la:

• RENOVARE – prin investiții pentru renovarea verde a clădirilor cu destinație de spații pentru tineret și studenți și pentru susținerea activităților pentru dezvoltarea competențelor digitale ale tinerilor, precum și a activităților pentru promovarea, stimularea și dezvoltarea economiei circulare (Investiția 3)
• REÎNCĂRCARE ȘI REALIMENTARE – prin investiții în mobilitatea durabilă pentru activitățile pentru tineret și pentru susținerea activităților pentru dezvoltarea competențelor digitale ale tinerilor, precum și a activităților pentru promovarea, stimularea și dezvoltarea economiei circulare (Investiția 4)
• MODERNIZARE – prin investiții în digitalizarea sistemului public pentru tineret (Investiția 5)

În rapot cu Pilonul European al Drepturilor Sociale, aceasta componentă ia în considerare concluziile singurului studiu dedicat tinerilor din perspectiva PEDS realizat în anul 2019 de către Institutul European din România (Pilonul european al drepturilor sociale: reducerea inegalităților și a decalajelor sociale în România. Evoluții ale politicilor și inițiativelor europene din domeniul tineretului). Acesta arată că „există un clivaj între oferta legislativă actuală și așteptările și nevoile reale ale tinerilor, miza fiind prevenirea adâncirii unui clivaj generațional ce nu constă într-un simplu raport minoritate-majoritate, ci în perspectiva diferită asupra vieții sociale”. Totodată constată și „o profundă insatisfacție publică atât față de prestația autorităților în elaborarea politicilor publice pentru tineret, cât și față de gradul de implicare a societății civile în acest proces”.

CRESC TINERET, în special prin investițiile 1, 2, 3, 4 și 7, este aliniat la propunerile de politici publice din acestui studiu pentru România și direcțiilor de dezvoltare la nivel național în vederea implementării recomandărilor şi politicilor europene privind drepturile sociale şi tinerii, subliniind faptul că acestea se fac prin „activitățile de tineret în care personalitatea fiecărui tânăr este luată în considerare și respectată. O asemenea abordare personalizată ar face ca cele mai eficace și eficiente alocări bugetare să fie cele alocate: – Centrelor pentru Tineret; – Organizațiilor neguvernamentale de tineret și pentru tineret pentru implementarea de proiecte pe bază de concursuri de proiecte.”

Prin ordinul de ministru emis pentru adoptarea acestei metodologii, activitățile de lucru cu tinerii pentru dezvoltarea competențelor pentru locurile de muncă verzi, în special pentru prevenirea creșterii fenomenului NEET și a combaterii acestuia, vor deveni prioritate națională pentru proiectele finanțate de minister (inclusiv din bugetul național).

Această reformă va sprijini Investițiile 1 și 2 pentru combaterea și prevenirea creșterii fenomenului NEET prin dezvoltarea competențelor tinerilor pentru locurile de muncă verzi.

Metodologia va conține mecanismele de identificare și atragere a tinerilor către activitățile vizate, designul de activități pe tipurile de competențe, tipurile de locuri de muncă verzi, profilul lucrătorului de tineret și competențele necesare pentru susținerea unor astfel de activități, profilul participanților, durata sesiunilor, exemple de inițiative ale tinerilor care dobândesc astfel de competențe de a contribui la dezvoltarea comunității etc.

Metodele vor fi variate, pentru a fi ușor de aplicat, indiferent de domeniile de specialitate (educațional, cultural, mediu, sănătate etc.). Această metodologie va avea și o versiune video, sub formă de tutorial/ prezentare, care va fi promovat printr-o largă campanie națională.

GRANTURILE MICI sunt oportunități de finanțare pentru susținerea activităților organizate de ONG-urile de tineret destinate combaterii fenomenului NEET.

Beneficiari eligibili sunt structurile neguvernamentale DE tineret, potrivit Capitolului III din Legea tinerilor nr.350/2006 (sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și care îndeplinesc, cumulativ, următoarele criterii: 1) scopul prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; 2) cel puțin două treimi din numărul total al membrilor/ persoanelor fizice din cadrul structurilor constitutive membre sunt tineri.)

Pentru fiecare grant destinat structurilor neguvernamentale, obiectivul îl reprezintă dezvoltarea competențelor pentru locuri de muncă verzi pentru 20 de tineri NEET prin activități de învățare non-formală potrivit Metodologiei adoptate prin Reforma 1 (Metodologia națională de lucru cu tinerii pentru dezvoltarea competențelor pentru locurile de muncă verzi, în special pentru prevenirea creșterii fenomenului NEET și a combaterii acestuia). Rezultatul final îl reprezintă dezvoltarea competențelor pentru locurile de muncă verzi pentru tineri NEET din toate județele țării și din toate sectoarele municipiului București.

Prin proiectele implementate, ONG-urile desfășoară activități de dezvoltare de competențe în rândul tinerilor NEET, le promovează oportunitățile de formare – făcându-se astfel aplicarea principiului PEER TO PEER LEARNING. Mai mult, faptul că tinerii din ONG-uri sunt interfața, nu doar că ridică șansele de atragere a tinerilor NEET către activități, dar facilitează și deschiderea acestora pentru prezentarea contextului lor socio-economic. Totodată, tinerii din ONG-uri iau contact cu realitatea din comunitățile lor și caută metode de a o dezvolta. Rezultatele lor reprezintă valoroase contribuții la politicile locale și nu numai. Evident, aceste proiecte, vor avea, printre rezultate, incluziunea tinerilor NEET, facilitarea accesului acestora la oportunități de dezvoltare socio-profesională.

Valorarea unui grant este de 5.000 EUR.

Pentru fiecare județ și cele 6 sectoare ale municipiului București sunt rezervate câte 5 granturi, distribuite în urma unei competiții, pentru o perioadă de 10 luni de la data semnării contractului, cu excepția granturilor pentru grupurile informale pentru anul 2026, care durează 3 luni.

• În Q3/2021 va fi adoptat Ghidul Solicitantului;
• În anul Q1/2022 se organizează un singur apel pentru 47 de granturi (apelul se lansează în primele două săptămâni din luna ianuarie);
• În anii Q1/2023, Q1/2024 și Q1/2025 se organizează câte un apel pentru 47 de granturi.

GRANTURILE MICI sunt oportunități de finanțare pentru susținerea inițiativelor grupurilor informale ale tinerilor NEET, destinate dezvoltării comunității.

Beneficiari eligibili sunt grupurile informale de tineri NEET cu cel puțin 3 membri.

Pentru fiecare grant destinat grupurilor informale de tineri NEET, obiectivul îl reprezintă pilotarea competențelor pentru locuri de muncă verzi dobândite de tineri NEET în proiectele implementate prin granturile destinate structurilor neguvernamentale și implementarea a cel puțin unei inițiative de dezvoltare a comunității locale, potrivit Metodologiei adoptate prin Reforma 1 (Metodologia națională de lucru cu tinerii pentru dezvoltarea competențelor pentru locurile de muncă verzi, în special pentru prevenirea creșterii fenomenului NEET și a combaterii acestuia). Rezultatul final îl reprezintă PILOTAREA competențelor pentru locurile de muncă verzi pentru tineri NEET din toate județele țării și din toate sectoarele municipiului București.

Granturile pentru tinerii NEET vin ca o consecință a activității din tipul precedent de proiecte (cele desfășurate în cadrul granturilor mici destinate ONG-urilor de tineret). Tinerii NEET nu trebuie stigmatizați, ci, dimpotrivă, învestiți cu încredere. Astfel, prin granturi mici, sub îndrumarea profesioniștilor din centrele, cluburile și casele tineretului, ei pot să-și pună în practică ideile de dezvoltare a comunității. Astfel, pe de-o parte, comunitatea află de rezultatele lor și își schimbă percepția față de ei, iar tinerii NEET nu doar că dobândesc multiple competențe prin implementarea unor astfel de proiecte (de la competențe matematice la cele practice și de comunicare), dar își dezvoltă stima de sine și petrec timp semnificativ în contexte ce le deschid orizonturile către noi oportunități.

Așadar, tinerii NEET care dezvoltă competențe în proiectele finanțate în anul 2022 (și implementate de structurile neguvernamentale), în anul 2023 pot constitui grupuri informale și aplica cu inițiative de PILOTARE a acestor competențe cu scopul dezvoltării comunității.

Valorarea unui grant este de 5.000 EUR.

Pentru fiecare județ și cele 6 sectoare ale municipiului București sunt rezervate câte 5 granturi, distribuite în urma unei competiții, pentru o perioadă de 10 luni de la data semnării contractului, cu excepția granturilor pentru anul 2026, care durează 3 luni.

• În Q3/2021 va fi adoptat Ghidul Solicitantului;
• În anii Q1/2023, Q1/2024 și Q1/2025 se organizează câte un apel pentru 47 de granturi;
• În anul Q1/2026 se organizează un singur apel pentru 47 de granturi.

GRANTURI MEDII vor fi acordate structurilor neguvernamentale de și pentru tineret. Valoarea unui grant este de 10.000 EUR.

Pentru fiecare grant, obiectivul îl reprezintă dezvoltarea competențelor pentru locuri de muncă verzi pentru 40 de tinerilor încadrați profesional, care urmează un program educațional sau de formare și care au întâmpinat dificultăți în perioada pandemiei, cărora le-a scăzut nivelul de bunăstare, le-a fost augmentat sentimentul de excludere socială și care sunt expuși riscului de pierdere a locului de muncă sau abandon a programelor educaționale sau de formare. Dezvoltarea competențelor se va realiza prin activități de învățare non-formală potrivit Metodologiei adoptate prin Reforma 1 (Metodologia națională de lucru cu tinerii pentru dezvoltarea competențelor pentru locurile de muncă verzi, în special pentru prevenirea creșterii fenomenului NEET și a combaterii acestuia). Pentru fiecare județ și cele 6 sectoare ale municipiului București  vor fi rezervate câte două granturi/ apel.

Beneficiari eligibili sunt structurile neguvernamentale DE și PENTRU tineret, potrivit Capitolului III din Legea tinerilor nr.350/2006 (Organizațiile neguvernamentale DE tineret sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și care îndeplinesc, cumulativ, următoarele criterii: 1) scopul prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; 2) cel puțin două treimi din numărul total al membrilor/ persoanelor fizice din cadrul structurilor constitutive membre sunt tineri; Organizațiile neguvernamentale PENTRU tineret sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și al căror scop prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; Fundațiile Județene pentru tineret și a municipiului București constituite în baza Decretului-Lege nr.150/1990 și Fundația Națională pentru Tineret).

Pentru fiecare județ și cele 6 sectoare ale municipiului București sunt rezervate câte 10 granturi distribuite în urma unei competiții, pentru o perioadă de 6 luni de la data semnării contractului. 

PENTRU RUNDA CU CONTRACTARE ÎN Q1 (trimestrul 1): În luna octombrie (primele două săptămâni) a anului anterior anului contractării, pe baza Ghidului Solicitantului, Direcția CRESC Tineret lansează apelul pentru finanțarea proiectelor. Perioada de depunere a aplicațiilor se încheie în prima zi din ce-a de-a 3-a săptămână din luna noiembrie. Timp de o lună se evaluează cererile de finanțare și eventualele contestații (3 zile perioadă de depunere a contestațiilor) și se formulează feed-back pentru fiecare aplicație (indiferent dacă este admisă sau respinsă). În primele două săptămâni din luna ianuarie se semnează contractele de finanțare cu beneficiarii și se alocă un avans de 80% din suma grantului. Perioada maximă de implementare a proiectelor este de 10 luni. După terminarea perioadei de implementare indicată în contractul de finanțare, beneficiarul are la dispoziție o perioadă maximă de 2 luni pentru depunerea raportului. Direcția CRESC Tineret are la dispoziție 2 luni pentru evaluarea raportului și, în funcție de punctaj, pentru alocarea restului din grant.

PENTRU RUNDA CU CONTRACTARE ÎN Q3 (trimestrul 3): În luna iunie (ultimele două săptămâni), pe baza Ghidului Solicitantului, Direcția CRESC Tineret lansează apelul pentru finanțarea proiectelor. Perioada de depunere a aplicațiilor se încheie în prima zi din luna iulie. Timp de o lună se evaluează cererile de finanțare și eventualele contestații (3 zile perioadă de depunere a contestațiilor) și se formulează feed-back pentru fiecare aplicație (indiferent că este admisă sau respinsă). În primele două săptămâni din luna septembrie se semnează contractele de finanțare cu beneficiarii și se alocă un avans de 80% din suma grantului. Perioada maximă de implementare a proiectelor este de 6 luni. După terminarea perioadei de implementare indicată în contractul de finanțare, beneficiarul are la dispoziție o perioadă maximă de 2 luni pentru depunerea raportului. Direcția CRESC Tineret are la dispoziție 2 luni pentru evaluarea raportului și, în funcție de punctaj, pentru alocarea restului din grant.

Grupul de lucru va porni de la propunerile elaborate de structurile neguvernamentale în cadrul proiectului „Standarde și politici sustenabile în lucrul cu tinerii din România” (co-finanțat din FSE prin POCA 2014-2020, cod SIPOCA 149 / cod MySMIS 112133) și în cadrul proiectului „Centru de inovație și excelență în domeniul politicilor publice de tineret” (co-finanțat din FSE prin POCA 2014-2020, cod SIPOCA/MySMIS 351/112332).

O primă variantă va fi înaintată spre consultare Consiliului Național pentru Tineret (CNPT). Etapa următoare este parcurgerea transparenței decizionale și adoptarea prin ordin al ministrului tineretului și sportului (OMTS).

Certificatul de calitate va viza trei componente:

• calitatea infrastructurii (criteriu obligatoriu: să fie verde și digitalizată),
• calitatea activităților și serviciilor (criteriu obligatoriu: activitățile de dezvoltare a competențelor digitale și a competențelor și cunoștințelor de economie circulară)
• calitatea profesională a resursei umane (criteriu obligatoriu: lucrători de tineret certificați).

Certificatul de Calitate va fi de 8 tipuri și se va acorda pentru:

1. centre de tineret mobile
2. centre pentru tineret fixe
3. cluburi pentru tineret
4. case ale tineretului
5. centre culturale studențești mici
6. centre culturale studențești medii
7. cluburi culturale studențești
8. case de cultură ale studenților (în această categorie intrând și Complexului Cultural Studențesc Sportiv „Tei”).

Metodologia de acreditare va conține și perioada de timp pentru care este acordat certificatul, precum și condițiile de monitorizare și de reînnoire.

Aplicarea acestor standarde va condiționa investițiile 4 și 5 – dezvoltarea spațiilor pentru tineret și studențești verzi și digitale (Q3/2021 – Q3/2022), precum și activitățile de dezvoltare de competențe vizate de în această propunere (Q3/2022 – Q1/2026).

În primul trimestru din anul 2026 grupul de lucru la realiza evaluarea și îmbunătățirea standardelor de calitate și a metodologiei (Q1//2026).

• Numărul mic de spații pentru tineri în comparație cu populația tânără la nivel național;
• Distribuția inegală a spațiilor între rural, urban mic și urban mare;
• Clădiri și dotări vechi;
• Numărul mare de tineri;
• Accesul redus al tinerilor la oportunități de formare a competențelor digitale și competențelor și cunoștințelor privind economia circulară;
• Cererea mare a tinerilor de spații pentru tineret;
• Nevoia acută de spații sigure și de calitate, fizice și virtuale, fixe și mobile, verzi și digitalizate;
• Resursele informaționale, de interacțiune online pentru tineri sunt, în momentul de față, dispersate;
• Din păcate, nu toate mediile online sunt spații sigure pentru tineri și, în același timp, informația prezentată sau la care aceștia au acces nu este verificată.

Prin aceste investiții vizăm:

• Dezvoltarea cadrului legal privind asigurarea schemei de granturi cu mecanisme financiare simplificate, pentru sectorul public și cel neguvernamental de și pentru tineret.
• Creșterea oportunităților tinerilor din România, în special pentru ocuparea locurilor de muncă ale viitorului, prin dezvoltarea nucleelor de învățare non-formală (ce le vor oferi acces la informații despre locurile de muncă verzi, noile tehnologii și comunitățile sustenabile, oportunitățile de dezvoltare personală și profesională prin dezvoltarea competențelor digitale și a competențelor și cunoștințelor privind economia circulară), susținând astfel și creșterea ratei renovării clădirilor vechi și transformarea acestora în clădiri prietenoase cu mediul și digitale.

O societate în schimbare și tranziția către o economie verde și digitală necesită competențe digitale solide. Promovarea competențelor digitale la toate nivelurile susține creșterea economică și inovarea, precum și construirea unei societăți mai echitabile, mai coerente, mai durabile și mai favorabile incluziunii. Deținerea de competențe digitale și alfabetizarea digitală pot ajuta persoanele de toate vârstele să fie mai reziliente, să participe mai mult la viața democratică și să fie în siguranță în mediul online. Pe lângă competențele digitale, economia digitală necesită de asemenea competențe suplimentare precum adaptabilitatea, aptitudini de comunicare și de colaborare, soluționarea problemelor, gândire critică, creativitate, spirit întreprinzător și disponibilitatea de a învăța.

Investiția va consolida oportunitățile tinerilor din România, în special în ocuparea locurilor de muncă ale viitorului. Astfel, în spațiile pe care le vizăm ca dezvoltare, tinerilor le vor fi oferite: acces la informații despre locurile de muncă verzi, noile tehnologii și comunitățile sustenabile, oportunitățile de dezvoltare personală și profesională prin dezvoltarea competențelor digitale și a competențelor și cunoștințelor privind economia circulară.

Spațiile vizate pot răspunde provocărilor menționate prin rolul lor de nuclee de învățare non-formală pentru dezvoltarea competențelor tinerilor pentru adaptarea la tranziția verde și digitală, în folosul comunităților locale, contribuind la dezvoltarea socială și economică.

Aceste spații vor promova și găzdui activitățile pentru tinerii din comunitățile respective, vor identifica candidații, vor furniza sesiunile de formare și vor oferi îndrumare și mentorat tinerilor cu privire la oportunitățile potrivite pentru competențele lor. Investițiile în dezvoltarea competențelor digitale ale tinerilor, precum și cele privind dezvoltarea de competențe și dobândirea de cunoștințe de către tineri legate de economia circulară presupun alocări financiare atât pentru activități, cât și pentru resursa umană specializată să coordoneze astfel de activități (lucrătorii de tineret). Aceste investiții sprijină participarea tinerilor la societate și beneficierea de tranziția digitală. Totodată, sprijină echitatea în ceea ce privește accesul la infrastructură, echipamentele și competențele digitale, pentru a reduce decalajul digital, sprijină și încurajează tinerii pentru prevenirea generării de deșeuri și prin reutilizare, reparare, refabricare și reciclare. Totodată, stimulează antreprenoriatului la nivel local, dezvoltarea abilităților, atitudinilor și competențelor necesare atât pentru o tranziție verde cât și pentru o piață a muncii centrată în jurul tranziției verzi.

Componenta de investiții în infrastructură vizate crearea și dezvoltarea mai multor spații dedicate activităților de tineret și studențești. Acestea diferă ca mărime și număr de personal angajat în funcție de mărimea UAT-ului din perspectiva populației tinere. Totodată, se impune ca fiecare spațiu pentru tineret sau studențesc să le poată oferi tinerilor și studenților varianta sa virtuală, în primul rând prin posibilitate de a „vizita” clădirea. Așadar, doar crearea unei simple platforme unice de informare, la nivel național, nu este suficientă pentru a veni în întâmpinarea nevoilor tinerilor și studenților de a accesa activitățile și serviciile unui spațiu dedicat acestora dintr-un mediu apropiat, familiar, cunoscut lor. Mai mult, prin varianta virtuală a fiecărei clădiri, se asigură atât accesul la un spațiu sigur de interacțiune pentru tinerii și studenții din fiecare comunitate, cât și posibilitatea acestora de a accesa serviciile altor spații cu destinație similară (indiferent de localitate), în cazul în care aceștia doresc să o facă, dar nu se pot deplasa fizic până acolo. Astfel, le asigurăm tinerilor și studenților o amplă diversitate de oportunități.

CRESC TINERET va completa fondurile locale și naționale. Fondurile CRESC TINERET vor fi folosite pentru a susține doar activitățile de dezvoltare de competențe digitale și verzi. Spațiile vor participa și la apeluri competiționale (ex. Programul Erasmus+) destinate pentru finanțarea proiectelor strategice, mobilități și atragerea de personal specializat pentru alte tipuri de activități de învățare non-formală. Modelul de centre pentru tineret mici a fost deja pilotat printr-un proiect finanțat prin European Solidarity Corps. Mai mult, pentru spațiile mari, România are unul dintre cele 14 centre de tineret din Europa acreditate cu Certificatul de Calitate pentru Centre de Tineret al Consiliului Europei, la care ne vom raporta, potrivit Recomandării CM/Rec(2017)4 a Comitetului de Miniștri.

Investițiile inițiale verzi și digitale vor scădea costurile viitoare de întreținere, vor oferi un nou sistem de servicii pentru tineri și vor crea cadrul ideal care, prin puterea exemplului, să insufle tinerilor o motivație în plus de a dezvolta competențe verzi și digitale. Aceste centre vor contribui la dezvoltarea ecosistemelor locale de tineret, ca spații sigure de dezvoltare și de susținere a participării tinerilor la dezvoltarea comunității. De asemenea, această măsură sprijină și redresarea economică prin crearea de locuri de muncă în sectorul construcțiilor, economii la facturile de energie, condiții de viață mai sănătoase și reducerea sărăciei energetice, creșterea numărului clădirilor eficientizate energetic, introducerea energiei din resurse regenerabile.

Direcția CRESC tineret din cadrul MTS va elabora varianta Ghidului de finanțare prin schema de granturi pentru sectorul public și  structurile neguvernamentale de și pentru tineret. Ghidul Solicitantului explică în detaliu procedura de aplicare şi obţinere a fondurilor în cadrul unui proiect, astfel încât potenţialii beneficiari să primească informaţia potrivită pentru a pregăti proiecte eficiente. După consultarea CNPT (Consiliul Național pentru Tineret), direcția va parcurge procesul de transparență decizională. Ghidul va fi adoptat prin ordin al ministrului tineretului și sportului.

Pentru susținerea acestor activități vom asigura scheme de GRANTURI pentru SECTORUL PUBLICE și scheme de GRANTURI pentru STRUCTURILE NEGUVERNAMENTALE DE ȘI PENTRU TINERET cu mecanisme financiare simplificate, pentru SPAȚII FIZICE și VIRTUALE ȘI ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE NON-FORMALĂ, în vederea cooperării, pentru creșterea calității serviciilor oferite și atingerii unui număr cât mai mare de tineri.

Schema de GRANTURI adresată SECTORULUI PUBLIC conține:

• Granturi pentru 30 de Centre pentru tineret fixe (buget total 6.387.000 EUR)
• Granturi pentru 25 de Cluburi pentru tineret (buget total 12.684.550 EUR)
• Granturi pentru 9 Case ale tineretului (buget total 18.334.225 EUR)
• Granturi pentru 6 Centre culturale studențești mici (buget total 1.277.400 EUR)
• Granturi pentru 8 Centre culturale studențești medii (buget total 2.554.800 EUR)
• Granturi pentru 4 Cluburi culturale studențești (buget total 2.303.200 EUR)
• Granturi pentru 6 Case de Cultură ale studenților (buget total 9.832.200 EUR)
• Granturi pentru Casa de Cultură a Studenților București și Complexul Cultural Sportiv Studențesc „Tei” (buget total 3.521.750 EUR)

Schema de GRANTURI adresată STRUCTURILOR NEGUVERNAMENTALE DE ȘI PENTRU TINERET conține:

• Granturi pentru 30 de Centre pentru tineret fixe (buget total 6.387.000 EUR)
• Granturi pentru 23 de Cluburi pentru tineret (buget total 12.103.100 EUR)
• Granturi pentru 5 Case ale tineretului (buget total 10.185.695 EUR)

APELUL va fi lansat la 1 aprilie 2022 și perioada de depunere a aplicațiilor va fi de 3 luni. Timp de două luni se evaluează cererile de finanțare și eventualele contestații (o săptămână perioada de depunere a contestațiilor) și se formulează feed-back pentru fiecare aplicație (indiferent că este admisă sau respinsă). În primele două săptămâni din luna octombrie se semnează contractele de finanțare cu beneficiarii și se alocă un avans de 70% din suma grantului. Perioada maximă de implementare a proiectelor (toate componentele – activități, infrastructură etc.) este de 40  luni. După terminarea perioadei de implementare indicată în contractul de finanțare, beneficiarul are la dispoziție o perioadă maximă de 2 luni pentru depunerea raportului. Direcția CRESC Tineret are la dispoziție 2 luni pentru evaluarea raportului și, în funcție de punctaj, pentru alocarea restului din grant.

Ținte:

• Adoptarea Ghidului de finanțare privind investiții în dezvoltarea competențelor digitale ale tinerilor, precum și competențelor și cunoștințelor privind economia circulară, prin spații pentru tineret și studențești verzi și digitale (Q3/2021)
• Semnarea a 30 contracte de finanțare pentru oferirea de granturi pentru sectorul public pentru CENTRE PENTRU TINERET FIXE (Q3/2022)
• Semnarea a 25 contracte de finanțare pentru oferirea de granturi pentru sectorul public pentru CLUBURI PENTRU TINERET (Q3/2022)
• Semnarea a 9 contracte de finanțare pentru oferirea de granturi pentru sectorul public pentru CASE ALE TINERETULUI (Q3/2022)
• Semnarea a 2 contracte de finanțare pentru oferirea de granturi pentru sectorul public pentru CENTRE CULTURALE STUDENȚEȘTI MICI (Q3/2022)
• Semnarea a 3 contracte de finanțare pentru oferirea de granturi pentru sectorul public pentru CENTRE CULTURALE STUDENȚEȘTI MEDII (Q3/2022)
• Semnarea a 4 contracte de finanțare pentru oferirea de granturi pentru sectorul public pentru CLUBURI CULTURALE STUDENȚEȘTI (Q3/2022)
• Semnarea a 6 contracte de finanțare pentru oferirea de granturi pentru sectorul public pentru CASE DE CULTURĂ ALE STUDENȚILOR (Q3/2022)
• Semnarea a 2 contracte de finanțare pentru oferirea de granturi pentru sectorul public pentru CASA DE CULTURĂ A STUDENȚILOR BUCUREȘTI și COMPLEXUL CULTURAL-SPORTIV STUDENȚESC ”TEI” (Q3/2022)
• Semnarea a 30 contracte de finanțare pentru oferirea de granturi pentru sectorul neguvernamental de și pentru tineret, pentru CENTRE PENTRU TINERET FIXE (Q3/2022)
• Semnarea a 23 contracte de finanțare pentru oferirea de granturi pentru sectorul neguvernamental de și pentru tineret, pentru CLUBURI PENTRU TINERET (Q3/2022)
• Semnarea a 5 contracte de finanțare pentru oferirea de granturi pentru sectorul neguvernamental de și pentru tineret, pentru CASE ALE TINERETULUI (Q3/2022)

Populația țintă:

• direcțiile pentru sport și tineret,
• casele de cultură ale studenților (inclusiv CCSS „Tei”),
• autorități publice locale,
• structuri neguvernamentale de și pentru tineret,
• universități,
• tineri,
• studenți,
• elevi,
• lucrători de tineret.

În eventualitatea modificării cadrului legal național, cu impact asupra ghidului (ex.: caracteristici ale condițiilor de eligibilitate), Direcția CRESC Tineret va propune modificări și va parcurge etapele transparenței decizionale.

Dacă MTS nu va organiza o amplă campanie națională de informare către structurile subordonate, cu privire la aceste oportunități și diferite clipuri-tutoriale de îndrumare pentru realizarea aplicațiilor, poate apărea riscul unui număr mic de aplicații și/sau provocări în implementarea proiectelor/ inițiativelor.

Granturile pentru CENTRE PENTRU TINERET FIXE vizează cele 60 de UAT-uri din România cu o populație tânără cuprinsă între 5.000 și 10.000 persoane, atât în mediul rural, cât și în cel rural. Centrul pentru tineret fix reprezintă imobilul care dispune de cel puțin o sală multifuncțională destinată activităților/ evenimentelor cu 20 de tineri, și grup sanitar. Pe durata grantului, se vor organiza 765 activități de educație non-formală și evenimente pentru tineri, cu durata de 2-4 ore, pentru dezvoltarea competențelor digitale ale tinerilor și pentru promovarea, stimularea și dezvoltarea economiei circulare, care vor implica 15.300 participanți. Buget total pentru un centru pentru tineret fix = 212.900 EUR (50.000 EUR pentru investiții în infrastructură și 162.900 pentru activitățile susținute de 2 experți în lucru cu tinerii)

BENEFICIARI ELIGIBILI pot fi structurile neguvernamentale de și pentru tineret singure sau cu parteneri autorități publice (direcțiile pentru sport și tineret, casele de cultură ale studenților inclusiv CCSS „Tei”, autorități publice locale, universități) sau alte structurile neguvernamentale de și pentru tineret. Structurile neguvernamentale DE și PENTRU tineret sunt cele indicate în Capitolului III din Legea tinerilor nr.350/2006 (Organizațiile neguvernamentale DE tineret sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și care îndeplinesc, cumulativ, următoarele criterii: 1) scopul prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; 2) cel puțin două treimi din numărul total al membrilor/ persoanelor fizice din cadrul structurilor constitutive membre sunt tineri; Organizațiile neguvernamentale PENTRU tineret sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și al căror scop prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; Fundațiile Județene pentru tineret și a municipiului București constituite în baza Decretului-Lege nr.150/1990 și Fundația Națională pentru Tineret).

APELUL va fi lansat la 1 aprilie 2022 și perioada de depunere a aplicațiilor va fi de 3 luni. Timp de două luni se evaluează cererile de finanțare și eventualele contestații (o săptămână perioada de depunere a contestațiilor) și se formulează feed-back pentru fiecare aplicație (indiferent că este admisă sau respinsă). În primele două săptămâni din luna octombrie se semnează contractele de finanțare cu beneficiarii și se alocă un avans de 70% din suma grantului. Perioada maximă de implementare a proiectelor (toate componentele – activități, infrastructură etc.) este de 40  luni. După terminarea perioadei de implementare indicată în contractul de finanțare, beneficiarul are la dispoziție o perioadă maximă de 2 luni pentru depunerea raportului. Direcția CRESC Tineret are la dispoziție 2 luni pentru evaluarea raportului și, în funcție de punctaj, pentru alocarea restului din grant.

Finanțarea va viza activitățile desfășurate potrivit „Metodologiei naționale de lucru cu tinerii pentru dezvoltarea competențelor pentru locurile de muncă verzi, în special pentru prevenirea creșterii fenomenului NEET și a combaterii acestuia”, dezvoltată în cadrul Reformei 1 și pe investițiile verzi și digitale conform (aplicării obligatorii) standardelor de calitate dezvoltate în cadrul Reformei 2 (Certificatului de Calitate privind tranziția verde și digitală în domeniul tineretului).

Dintre cheltuielile eligibile privind infrastructura, enumerăm:

• Realizare auditului de eficiență energetică care să se finalizeze cu un Plan de acțiuni de eficiență energetică corelat sau parte a unui Plan de dezvoltare a activităților clădirii, de care să se țină seama  pe termen mediu și lung, care să urmărească și creșterea eficienței energetice, nu numai rezolvarea  pe loc a unei probleme apărute;
• Realizare documentație tehnice de specialitate cu rol de securitate la incendiu, executarea lucrărilor pentru adaptarea la securitatea la incendiu (instalații etc.), inclusiv sistem de alarmă;
• Instalarea Centralei Electrice Fotovoltaice: instalarea echipamentelor fotovoltaice (module  fotovoltaice, invertoare de putere, structură de montaj module fotovoltaice), instalații electrice  (tablouri electrice, rețele de cablu etc.), instalații de utilizare;
• Instalarea ferestre și anvelopare termică;
• Instalarea sistem de lumini LED și pe senzori;
• Instalare pompă de căldură (eco), centrale termice, sistem climatizare – varianta eficientă energetic;
• Creare sistem integrat de colectare selectivă fracție uscată/umedă, fracția uscată se valorifică iar  fracția umedă se folosește pentru uzul propriu;
• Utilizarea papetăriei și derivatelor cu proveniență din materiale reciclate și utilizarea produselor/  echipamentelor/ consumabilelor pentru întreținere din materiale biodegradabile.

Investițiile urmează să susțină dezvoltarea spațiilor verzi și digitale care respectă principiul „amprenta zero asupra mediului”, să devină independente energetic sau să funcționeze doar cu utilizarea energiei  regenerabile (ex.: panouri fotovoltaice). Astfel, urmărim:

• reabilitarea termică a clădirilor pentru creșterea performanțelor energetice pentru dezvoltarea de  activității și folosirea completă a facilităților oferite de spații și pentru economisirea energiei și  creșterea confortului pentru cei care își desfășoară activitatea în incintă;
• reducerea consumului de energie cu 20-30% în clădiri și creșterea folosirii complete a clădirilor vechi de 3-4 ori față de starea actuală;
• optimizarea și eficientizarea mijloacelor de transport prin susținerea dezvoltării unui parc auto  alternativ și ecologic;
• susținerea tranziției către o economie circulară și a programelor de educație ecologică prin  accesarea și utilizarea de spații eco-friendly.

De asemenea, investițiile vizează renovări, modernizări, transformări ale spațiului într-un centru prietenos cu mediul și cu tinerii, echipări, obținere de autorizații, achiziționarea de mobilier, dezvoltarea infrastructurii digitale (inclusiv versiunea VR a centrului – alternativa virtuală a spațiului fizic), costuri de chirie etc.

Investițiile vor acoperi infrastructura și echipamentele dar și noi metode de formare, programe și module (din standardele de calitate pentru activități). Totodată, investițiile vor acoperi activitățile de formare a tinerilor livrate de către lucrătorii de tineret.

Granturile pentru CLUBURI PENTRU TINERET vizează cele 48 de UAT-uri cu o populație tânără cuprinsă între 10.000 și 50.000 persoane, atât în mediul rural, cât și în cel urban. Clubul pentru tineret reprezintă imobilul care dispune de cel puțin 2 săli destinate activităților cu 20 de tineri, o sală de evenimente (conferințe, dezbateri, reuniuni, evenimente culturale etc.) pentru cel puțin 50 de persoane, grup sanitar, spațiu de recreere/ pre-event. Într-un club de tineret vor activa între 2 și 6 lucrători de tineret, în funcție de populația tânără din UAT. Astfel, vor fi eligibile 5 tipuri de cluburi pentru tineret din următoarele UAT-uri:

• Granturile pentru CLUBUL DE TIP „A” (municipiile Ploiești, Bacău, Brăila, Vaslui, Arad) care vor avea un buget de 250.000 EUR pentru investiții în infrastructură și 488.700 EUR pentru 2.040 activitățile susținute de 6 experți în lucru cu tinerii, cu 40.800 de beneficiari;
• Granturile pentru CLUBUL DE TIP „B” (municipiile Sibiu, Baia Mare, Pitești, Suceava, Târgu Mureș) care vor avea un buget de 250.000 EUR pentru investiții în infrastructură și 407.250 EUR pentru 1.700 activități susținute de 5 experți în lucru cu tinerii cu 34.000 de beneficiari;
• Granturile pentru CLUBUL DE TIP „C” (municipiile Buzău, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Drobeta-Turnu Severin, Piatra-Neamț, Târgu Jiu, Bistrița) care vor avea un buget de 250.000 EUR pentru investiții în infrastructură și 325.800 EUR pentru 1.320 activități susinute de 4 experți în lucru cu tinerii cu 27.200 beneficiari;
• Granturile pentru CLUBUL DE TIP „D” (municipiile Târgoviște, Focșani, Slatina, Tulcea, Reșița, Călărași, Zalău, Alba Iulia, Bârlad, Roman, Hunedora, Giurgiu) care vor avea un buget de 250.000 EUR pentru investiții în infrastructură și 244.350 EUR pentru 1.020 activități susținute de 3 experți în lucru cu tinerii cu 20.400 beneficiari;
• Granturile pentru CLUBUL DE TIP „E” (municipiile Deva, Sfântu Gheorghe, Mediaș, Turda, Pașcani, Tecuci, Slobozia, Onești, Alexandria, Sighetu Marmației, Botoșani, Medgidia, Logoj, Huși, Petroșani; orașele Popești Leordeni, Năvodari, Voluntari; comuna Florești) care vr avea un buget de 250.000 EUR petru investiții în infrastructură și 162.900 EUR pentru 680 activități susținute de 2 experți în lucru cu tinerii pentru 13.600 de beneficiari.

BENEFICIARI ELIGIBILI pot fi structurile neguvernamentale de și pentru tineret singure sau cu parteneri autorități publice (direcțiile pentru sport și tineret, casele de cultură ale studenților inclusiv CCSS „Tei”, autorități publice locale, universități) sau alte structurile neguvernamentale de și pentru tineret. Structurile neguvernamentale DE și PENTRU tineret sunt cele indicate în Capitolului III din Legea tinerilor nr.350/2006 (Organizațiile neguvernamentale DE tineret sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și care îndeplinesc, cumulativ, următoarele criterii: 1) scopul prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; 2) cel puțin două treimi din numărul total al membrilor/ persoanelor fizice din cadrul structurilor constitutive membre sunt tineri; Organizațiile neguvernamentale PENTRU tineret sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și al căror scop prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; Fundațiile Județene pentru tineret și a municipiului București constituite în baza Decretului-Lege nr.150/1990 și Fundația Națională pentru Tineret).

APELUL va fi lansat la 1 aprilie 2022 și perioada de depunere a aplicațiilor va fi de 3 luni. Timp de două luni se evaluează cererile de finanțare și eventualele contestații (o săptămână perioada de depunere a contestațiilor) și se formulează feed-back pentru fiecare aplicație (indiferent că este admisă sau respinsă). În primele două săptămâni din luna octombrie se semnează contractele de finanțare cu beneficiarii și se alocă un avans de 70% din suma grantului. Perioada maximă de implementare a proiectelor (toate componentele – activități, infrastructură etc.) este de 40  luni. După terminarea perioadei de implementare indicată în contractul de finanțare, beneficiarul are la dispoziție o perioadă maximă de 2 luni pentru depunerea raportului. Direcția CRESC Tineret are la dispoziție 2 luni pentru evaluarea raportului și, în funcție de punctaj, pentru alocarea restului din grant.

Finanțarea va viza activitățile desfășurate potrivit „Metodologiei naționale de lucru cu tinerii pentru dezvoltarea competențelor pentru locurile de muncă verzi, în special pentru prevenirea creșterii fenomenului NEET și a combaterii acestuia”, dezvoltată în cadrul Reformei 1 și pe investițiile verzi și digitale conform (aplicării obligatorii) standardelor de calitate dezvoltate în cadrul Reformei 2 (Certificatului de Calitate privind tranziția verde și digitală în domeniul tineretului).

Dintre cheltuielile eligibile privind infrastructura, enumerăm:

• Realizare auditului de eficiență energetică care să se finalizeze cu un Plan de acțiuni de eficiență energetică corelat sau parte a unui Plan de dezvoltare a activităților clădirii, de care să se țină seama  pe termen mediu și lung, care să urmărească și creșterea eficienței energetice, nu numai rezolvarea  pe loc a unei probleme apărute;
• Realizare documentație tehnice de specialitate cu rol de securitate la incendiu, executarea lucrărilor pentru adaptarea la securitatea la incendiu (instalații etc.), inclusiv sistem de alarmă;
• Instalarea Centralei Electrice Fotovoltaice: instalarea echipamentelor fotovoltaice (module  fotovoltaice, invertoare de putere, structură de montaj module fotovoltaice), instalații electrice  (tablouri electrice, rețele de cablu etc.), instalații de utilizare;
• Instalarea ferestre și anvelopare termică;
• Instalarea sistem de lumini LED și pe senzori;
• Instalare pompă de căldură (eco), centrale termice, sistem climatizare – varianta eficientă energetic;
• Creare sistem integrat de colectare selectivă fracție uscată/umedă, fracția uscată se valorifică iar  fracția umedă se folosește pentru uzul propriu;
• Utilizarea papetăriei și derivatelor cu proveniență din materiale reciclate și utilizarea produselor/  echipamentelor/ consumabilelor pentru întreținere din materiale biodegradabile.

Investițiile urmează să susțină dezvoltarea spațiilor verzi și digitale care respectă principiul „amprenta zero asupra mediului”, să devină independente energetic sau să funcționeze doar cu utilizarea energiei  regenerabile (ex.: panouri fotovoltaice). Astfel, urmărim:

• reabilitarea termică a clădirilor pentru creșterea performanțelor energetice pentru dezvoltarea de  activității și folosirea completă a facilităților oferite de spații și pentru economisirea energiei și  creșterea confortului pentru cei care își desfășoară activitatea în incintă;
• reducerea consumului de energie cu 20-30% în clădiri și creșterea folosirii complete a clădirilor vechi de 3-4 ori față de starea actuală;
• optimizarea și eficientizarea mijloacelor de transport prin susținerea dezvoltării unui parc auto  alternativ și ecologic;
• susținerea tranziției către o economie circulară și a programelor de educație ecologică prin  accesarea și utilizarea de spații eco-friendly.

De asemenea, investițiile vizează renovări, modernizări, transformări ale spațiului într-un centru prietenos cu mediul și cu tinerii, echipări, obținere de autorizații, achiziționarea de mobilier, dezvoltarea infrastructurii digitale (inclusiv versiunea VR a centrului – alternativa virtuală a spațiului fizic), costuri de chirie etc.

Investițiile vor acoperi infrastructura și echipamentele dar și noi metode de formare, programe și module (din standardele de calitate pentru activități). Totodată, investițiile vor acoperi activitățile de formare a tinerilor livrate de către lucrătorii de tineret.

Granturile pentru CASELE ALE TINERETULUI vizează cele 8 UAT-uri cu o populație tânără de peste 50.000 persoane (IAȘI, CLUJ-NAPOCA, TIMIȘOARA, GALAȚI, CRAIOVA, CONSTANȚA, BRAȘOV, ORADEA) și cele 6 sectoare ale municipiului București. Casa tineretului reprezintă imobilul care găzduiește evenimente de mare anvergură, cu săli special dedicate activităților educaționale și culturale (sală de spectacol, săli de dansuri, studiouri de muzică, ateliere pentru artă, săli de training, săli de conferință, holuri expoziționale etc.). Aceste spații vor găzdui atât evenimente proprii, cât și ale altor organizații, cu participanți locali, naționali și internaționali. Unele dintre acestea beneficiază și de spații de cazare. Bugetul pentru investiții în infrastructura va fi de 1.275.000 EUR/ casă, iar bugetul pentru activități va fi de 762.139 EUR pentru 3.060 activități susținute de 9 experți în lucru cu tinerii, pentru 61.200 beneficiari.

BENEFICIARI ELIGIBILI pot fi structurile neguvernamentale de și pentru tineret singure sau cu parteneri autorități publice (direcțiile pentru sport și tineret, casele de cultură ale studenților inclusiv CCSS „Tei”, autorități publice locale, universități) sau alte structurile neguvernamentale de și pentru tineret. Structurile neguvernamentale DE și PENTRU tineret sunt cele indicate în Capitolului III din Legea tinerilor nr.350/2006 (Organizațiile neguvernamentale DE tineret sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și care îndeplinesc, cumulativ, următoarele criterii: 1) scopul prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; 2) cel puțin două treimi din numărul total al membrilor/ persoanelor fizice din cadrul structurilor constitutive membre sunt tineri; Organizațiile neguvernamentale PENTRU tineret sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și al căror scop prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; Fundațiile Județene pentru tineret și a municipiului București constituite în baza Decretului-Lege nr.150/1990 și Fundația Națională pentru Tineret).

APELUL va fi lansat la 1 aprilie 2022 și perioada de depunere a aplicațiilor va fi de 3 luni. Timp de două luni se evaluează cererile de finanțare și eventualele contestații (o săptămână perioada de depunere a contestațiilor) și se formulează feed-back pentru fiecare aplicație (indiferent că este admisă sau respinsă). În primele două săptămâni din luna octombrie se semnează contractele de finanțare cu beneficiarii și se alocă un avans de 70% din suma grantului. Perioada maximă de implementare a proiectelor (toate componentele – activități, infrastructură etc.) este de 40  luni. După terminarea perioadei de implementare indicată în contractul de finanțare, beneficiarul are la dispoziție o perioadă maximă de 2 luni pentru depunerea raportului. Direcția CRESC Tineret are la dispoziție 2 luni pentru evaluarea raportului și, în funcție de punctaj, pentru alocarea restului din grant.

Finanțarea va viza activitățile desfășurate potrivit „Metodologiei naționale de lucru cu tinerii pentru dezvoltarea competențelor pentru locurile de muncă verzi, în special pentru prevenirea creșterii fenomenului NEET și a combaterii acestuia”, dezvoltată în cadrul Reformei 1 și pe investițiile verzi și digitale conform (aplicării obligatorii) standardelor de calitate dezvoltate în cadrul Reformei 2 (Certificatului de Calitate privind tranziția verde și digitală în domeniul tineretului).

Dintre cheltuielile eligibile privind infrastructura, enumerăm:

• Realizare auditului de eficiență energetică care să se finalizeze cu un Plan de acțiuni de eficiență energetică corelat sau parte a unui Plan de dezvoltare a activităților clădirii, de care să se țină seama  pe termen mediu și lung, care să urmărească și creșterea eficienței energetice, nu numai rezolvarea  pe loc a unei probleme apărute;
• Realizare documentație tehnice de specialitate cu rol de securitate la incendiu, executarea lucrărilor pentru adaptarea la securitatea la incendiu (instalații etc.), inclusiv sistem de alarmă;
• Instalarea Centralei Electrice Fotovoltaice: instalarea echipamentelor fotovoltaice (module  fotovoltaice, invertoare de putere, structură de montaj module fotovoltaice), instalații electrice  (tablouri electrice, rețele de cablu etc.), instalații de utilizare;
• Instalarea ferestre și anvelopare termică;
• Instalarea sistem de lumini LED și pe senzori;
• Instalare pompă de căldură (eco), centrale termice, sistem climatizare – varianta eficientă energetic;
• Creare sistem integrat de colectare selectivă fracție uscată/umedă, fracția uscată se valorifică iar  fracția umedă se folosește pentru uzul propriu;
• Utilizarea papetăriei și derivatelor cu proveniență din materiale reciclate și utilizarea produselor/  echipamentelor/ consumabilelor pentru întreținere din materiale biodegradabile.

Investițiile urmează să susțină dezvoltarea spațiilor verzi și digitale care respectă principiul „amprenta zero asupra mediului”, să devină independente energetic sau să funcționeze doar cu utilizarea energiei  regenerabile (ex.: panouri fotovoltaice). Astfel, urmărim:

• reabilitarea termică a clădirilor pentru creșterea performanțelor energetice pentru dezvoltarea de  activității și folosirea completă a facilităților oferite de spații și pentru economisirea energiei și  creșterea confortului pentru cei care își desfășoară activitatea în incintă;
• reducerea consumului de energie cu 20-30% în clădiri și creșterea folosirii complete a clădirilor vechi de 3-4 ori față de starea actuală;
• optimizarea și eficientizarea mijloacelor de transport prin susținerea dezvoltării unui parc auto  alternativ și ecologic;
• susținerea tranziției către o economie circulară și a programelor de educație ecologică prin  accesarea și utilizarea de spații eco-friendly.

De asemenea, investițiile vizează renovări, modernizări, transformări ale spațiului într-un centru prietenos cu mediul și cu tinerii, echipări, obținere de autorizații, achiziționarea de mobilier, dezvoltarea infrastructurii digitale (inclusiv versiunea VR a centrului – alternativa virtuală a spațiului fizic), costuri de chirie etc.

Investițiile vor acoperi infrastructura și echipamentele dar și noi metode de formare, programe și module (din standardele de calitate pentru activități). Totodată, investițiile vor acoperi activitățile de formare a tinerilor livrate de către lucrătorii de tineret.

Centre pentru tineret mobile vizează cele 3.062 de UAT-uri din România cu o populație tânără de sub 5.000 de persoane, atât în mediul rural, cât și în cel urban.  Centrele Mobile pentru Tineret vor rezolva problema excluderii tinerilor din mediul rural în ceea ce privește activitățile de tineret, abordarea lucrătorilor de tineret fiind „la distanță” – detached Youth Work – lucrul cu tinerii care nu presupune existența unei clădiri și care se întâmplă acolo unde sunt tinerii, o abordare integrată care evită dificultățile centralizării lucrului cu tinerii.

Aceste centre pentru tineret mobile vor promova și găzdui activitățile către tinerii din comunitățile respective, vor identifica candidații, vor furniza sesiunile de formare și vor oferi îndrumare și mentorat tinerilor cu privire la oportunitățile potrivite pentru competențele lor. Investițiile vizează și activități pentru  dezvoltarea competențelor digitale ale tinerilor, precum și a celor privind dezvoltarea de competențe și dobândirea de cunoștințe de către tineri legate de economia circulară susținute de resursă umană specializată să coordoneze astfel de activități (lucrătorii de tineret).

Finanțarea va viza activitățile desfășurate potrivit „Metodologiei naționale de lucru cu tinerii pentru dezvoltarea competențelor pentru locurile de muncă verzi, în special pentru prevenirea creșterii fenomenului NEET și a combaterii acestuia”, dezvoltată în cadrul Reformei 1 și pe investițiile verzi și digitale conform (aplicării obligatorii) standardelor de calitate dezvoltate în cadrul Reformei 2 (Certificatului de Calitate privind tranziția verde și digitală în domeniul tineretului).   Investițiile vor acoperi infrastructura mobilă și echipamentele dar și noi metode de formare, programe și module (din standardele de calitate pentru activități). Totodată, investițiile vor acoperi activitățile de formare a tinerilor livrate de către lucrătorii de tineret. 

Fiecare centru pentru tineret mobil va asigura, pe durata implementării proiectului, organizarea, de către 2 experți în lucru cu tinerii,  în medie, a 30 de activități de 2-4 ore pe lună, în 30 de comune, adică minim 330 de activități pe an. O activitate vizează 20 de participanții, adică un total de 1.320 activități cu 2.640 de beneficiari. Bugetul pentru infrastructura mobilă și dotări este de 118.000 EUR/ centru, iar bugetul pentru activități este de 234.900 EUR.

BENEFICIARII ELIGIBILI pot fi autoritățile publice (direcțiile pentru sport și tineret, alte autorități publice locale), singure sau cu parteneri alte autorități publice sau structuri neguvernamentale de și pentru tineret. Structurile neguvernamentale DE și PENTRU tineret sunt cele indicate în Capitolului III din Legea tinerilor nr.350/2006 (Organizațiile neguvernamentale DE tineret sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și care îndeplinesc, cumulativ, următoarele criterii: 1) scopul prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; 2) cel puțin două treimi din numărul total al membrilor/ persoanelor fizice din cadrul structurilor constitutive membre sunt tineri; Organizațiile neguvernamentale PENTRU tineret sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și al căror scop prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; Fundațiile Județene pentru tineret și a municipiului București constituite în baza Decretului-Lege nr.150/1990 și Fundația Națională pentru Tineret).

Distribuirea pe județe a tuturor centrelor pentru tineret mobile (publice + neguvernamentale) este următoarea:

• 1 centru pentru tineret mobil în județul ILFOV;
• câte 2 centre pentru tineret mobile în județele BISTRIȚA-NĂSĂUD, BRAȘOV, BRĂILA, CĂLĂRAȘI, CONSTANȚA, COVASNA, GALAȚI, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, HUNEDOARA, IALOMIȚA, MEHEDINȚI, SATU MARE, SĂLAJ, SIBIU, TULCEA;
• câte 3 centre pentru tineret mobile în județele ALBA, ARAD, ARGEȘ, BACĂU, BOTOȘANI, BUZĂU, CARAȘ-SEVERIN, CLUJ, DÂMBOVIȚA, IAȘI, MARAMUREȘ, MUREȘ, NEAMȚ, TELEORMAN, TIMIȘ, VASLUI, VÂLCEA, VRANCEA;
• câte 4 centre pentru tineret mobile în județele BIHOR, DOLJ, OLT, PRAHOVA, SUCEAVA.

Investițiile în infrastructură vizează achiziționarea  de microbuze electrice și echiparea cu dotări suplimentare (bare superioare, accesorii spațiu depozitare, stație de încărcare etc., cu panouri solare, remorcă, sonorizare pentru evenimente, lumini pentru evenimente, scenă, echipamente educaționale, transmisiune live/ foto-video, instrumente muzicale, scaune).

exemplu NECESAR CENTRU MOBIL PENTRU TINERET

Aceste investiții:

• sprijină participarea tinerilor la societate și beneficierea de tranziția digitală.
• sprijină echitatea în ceea ce privește accesul la infrastructură, echipamentele și competențele digitale (pentru a reduce decalajul digital)
• sprijină și încurajează tinerii pentru prevenirea generării de deșeuri și prin reutilizare, reparare, refabricare și reciclare
• stimulează antreprenoriatului la nivel local, dezvoltarea abilităților, atitudinilor și competențelor necesare atât pentru o tranziție verde cât și pentru o piață a muncii centrată în jurul tranziției verzi.

APELUL va fi lansat la 1 aprilie 2022 și perioada de depunere a aplicațiilor va fi de 3 luni. Timp de două luni se evaluează cererile de finanțare și eventualele contestații (o săptămână perioada de depunere a contestațiilor) și se formulează feed-back pentru fiecare aplicație (indiferent că este admisă sau respinsă). În primele două săptămâni din luna octombrie se semnează contractele de finanțare cu beneficiarii și se alocă un avans de 70% din suma grantului. Perioada maximă de implementare a proiectelor (toate componentele – activități, infrastructură etc.) este de 40  luni. După terminarea perioadei de implementare indicată în contractul de finanțare, beneficiarul are la dispoziție o perioadă maximă de 2 luni pentru depunerea raportului. Direcția CRESC Tineret are la dispoziție 2 luni pentru evaluarea raportului și, în funcție de punctaj, pentru alocarea restului din grant.

Centre pentru tineret mobile vizează cele 3.062 de UAT-uri din România cu o populație tânără de sub 5.000 de persoane, atât în mediul rural, cât și în cel urban.  Centrele Mobile pentru Tineret vor rezolva problema excluderii tinerilor din mediul rural în ceea ce privește activitățile de tineret, abordarea lucrătorilor de tineret fiind „la distanță” – detached Youth Work – lucrul cu tinerii care nu presupune existența unei clădiri și care se întâmplă acolo unde sunt tinerii, o abordare integrată care evită dificultățile centralizării lucrului cu tinerii.

Aceste centre pentru tineret mobile vor promova și găzdui activitățile către tinerii din comunitățile respective, vor identifica candidații, vor furniza sesiunile de formare și vor oferi îndrumare și mentorat tinerilor cu privire la oportunitățile potrivite pentru competențele lor. Investițiile vizează și activități pentru  dezvoltarea competențelor digitale ale tinerilor, precum și a celor privind dezvoltarea de competențe și dobândirea de cunoștințe de către tineri legate de economia circulară susținute de resursă umană specializată să coordoneze astfel de activități (lucrătorii de tineret).

Finanțarea va viza activitățile desfășurate potrivit „Metodologiei naționale de lucru cu tinerii pentru dezvoltarea competențelor pentru locurile de muncă verzi, în special pentru prevenirea creșterii fenomenului NEET și a combaterii acestuia”, dezvoltată în cadrul Reformei 1 și pe investițiile verzi și digitale conform (aplicării obligatorii) standardelor de calitate dezvoltate în cadrul Reformei 2 (Certificatului de Calitate privind tranziția verde și digitală în domeniul tineretului).   Investițiile vor acoperi infrastructura mobilă și echipamentele dar și noi metode de formare, programe și module (din standardele de calitate pentru activități). Totodată, investițiile vor acoperi activitățile de formare a tinerilor livrate de către lucrătorii de tineret. 

Fiecare centru pentru tineret mobil va asigura, pe durata implementării proiectului, organizarea, de către 2 experți în lucru cu tinerii,  în medie, a 30 de activități de 2-4 ore pe lună, în 30 de comune, adică minim 330 de activități pe an. O activitate vizează 20 de participanții, adică un total de 1.320 activități cu 2.640 de beneficiari. Bugetul pentru infrastructura mobilă și dotări este de 118.000 EUR/ centru, iar bugetul pentru activități este de 234.900 EUR.

BENEFICIARII ELIGIBILI pot fi structurile neguvernamentale de și pentru tineret singure sau cu parteneri autorități publice (direcțiile pentru sport și tineret, alte autorități publice locale) sau alte structurile neguvernamentale de și pentru tineret. Structurile neguvernamentale DE și PENTRU tineret sunt cele indicate în Capitolului III din Legea tinerilor nr.350/2006 (Organizațiile neguvernamentale DE tineret sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și care îndeplinesc, cumulativ, următoarele criterii: 1) scopul prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; 2) cel puțin două treimi din numărul total al membrilor/ persoanelor fizice din cadrul structurilor constitutive membre sunt tineri; Organizațiile neguvernamentale PENTRU tineret sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și al căror scop prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; Fundațiile Județene pentru tineret și a municipiului București constituite în baza Decretului-Lege nr.150/1990 și Fundația Națională pentru Tineret).

Distribuirea pe județe a tuturor centrelor pentru tineret mobile (publice + neguvernamentale) este următoarea:

• 1 centru pentru tineret mobil în județul ILFOV;
• câte 2 centre pentru tineret mobile în județele BISTRIȚA-NĂSĂUD, BRAȘOV, BRĂILA, CĂLĂRAȘI, CONSTANȚA, COVASNA, GALAȚI, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, HUNEDOARA, IALOMIȚA, MEHEDINȚI, SATU MARE, SĂLAJ, SIBIU, TULCEA;
• câte 3 centre pentru tineret mobile în județele ALBA, ARAD, ARGEȘ, BACĂU, BOTOȘANI, BUZĂU, CARAȘ-SEVERIN, CLUJ, DÂMBOVIȚA, IAȘI, MARAMUREȘ, MUREȘ, NEAMȚ, TELEORMAN, TIMIȘ, VASLUI, VÂLCEA, VRANCEA;
• câte 4 centre pentru tineret mobile în județele BIHOR, DOLJ, OLT, PRAHOVA, SUCEAVA.

Investițiile în infrastructură vizează achiziționarea  de microbuze electrice și echiparea cu dotări suplimentare (bare superioare, accesorii spațiu depozitare, stație de încărcare etc., cu panouri solare, remorcă, sonorizare pentru evenimente, lumini pentru evenimente, scenă, echipamente educaționale, transmisiune live/ foto-video, instrumente muzicale, scaune).

exemplu NECESAR CENTRU MOBIL PENTRU TINERET

Aceste investiții:

• sprijină participarea tinerilor la societate și beneficierea de tranziția digitală.
• sprijină echitatea în ceea ce privește accesul la infrastructură, echipamentele și competențele digitale (pentru a reduce decalajul digital)
• sprijină și încurajează tinerii pentru prevenirea generării de deșeuri și prin reutilizare, reparare, refabricare și reciclare
• stimulează antreprenoriatului la nivel local, dezvoltarea abilităților, atitudinilor și competențelor necesare atât pentru o tranziție verde cât și pentru o piață a muncii centrată în jurul tranziției verzi.

APELUL va fi lansat la 1 aprilie 2022 și perioada de depunere a aplicațiilor va fi de 3 luni. Timp de două luni se evaluează cererile de finanțare și eventualele contestații (o săptămână perioada de depunere a contestațiilor) și se formulează feed-back pentru fiecare aplicație (indiferent că este admisă sau respinsă). În primele două săptămâni din luna octombrie se semnează contractele de finanțare cu beneficiarii și se alocă un avans de 70% din suma grantului. Perioada maximă de implementare a proiectelor (toate componentele – activități, infrastructură etc.) este de 40  luni. După terminarea perioadei de implementare indicată în contractul de finanțare, beneficiarul are la dispoziție o perioadă maximă de 2 luni pentru depunerea raportului. Direcția CRESC Tineret are la dispoziție 2 luni pentru evaluarea raportului și, în funcție de punctaj, pentru alocarea restului din grant.

În prezent, datele deținute de autoritățile publice sunt stocate în diferite registre și formate. Lipsa armonizării și integrării datelor este un obstacol în calea eficienței și eficacității furnizării de servicii publice. Acesta este, de asemenea, un obstacol pentru reutilizarea eficientă a datelor în scopul cercetării și al elaborării de politici bazate pe dovezi (utilizarea secundară a datelor) în sectorul de tineret. Tinerii și structurile neguvernamentale de și pentru tineret trebuie să furnizeze dovezi ministerului și subordonatelor acestuia de mai multe ori, deoarece datele nu pot fi schimbate între acestea.

De asemenea, deși ocupațiile de lucrător de tineret și de consilier de tineret sunt oficial recunoscute, nu există o evidență clară a numărului acestora și nici a parcursului lor profesional. De asemenea, chiar dacă la nivelul Ministerului Justiției există un registru al organizațiilor neguvernamentale, nu reiese clar care sunt structurile neguvernamentale de tineret și cele pentru tineret (și nici câte sunt), așa cum sunt ele particularizate prin Legea Tinerilor, capitolul III, acestea trebuind, de fiecare dată, să facă individual dovada caracteristicilor lor particulare.

Transformarea administrației publice de tineret și utilizarea unor noi generații de instrumente digitale vor îmbunătăți managementul proceselor administrative și vor facilita interacțiunea online cu beneficiarii (tinerii, profesioniștii, ONG-urile etc.). Totodată, dezvoltarea de soluții digitale va fi un factor esențial de facilitare a tranziției verzi.

Implementarea de instrumente integrate este necesară pentru urmărirea parcursului dezvoltării socio-profesionale a tinerilor și a angajabilității tinerilor, în vederea îmbunătățirii capacității sectorului de și pentru tineret de a susține dezvoltarea economică şi socială şi de a creşte relevanţa serviciilor pentru tineret pentru piața forței de muncă.

Astfel, investiția urmărește:

• asigurarea unicității și consistenței datelor cu privire la oportunitățile și serviciile oferite tinerilor
• accesibilizarea informației și asigurarea transparenței, prin traducerea în limbile minorităților naționale și a altor limbi de circulație internațională, prin oferirea de informații în timp real și accesibile pentru persoanele cu dizabilități
• asigurarea evaluării naționale și locale a capitalului uman și fizic specific
• reducerea birocrației și asigurarea transparenței, prin crearea de platforme interoperabile
• creșterea nivelului de pregătire a practicienilor în lucru cu tinerii, consolidarea relevanței acestor profesii pe piața muncii
• coagularea informațiilor relevante și a oportunităților oferite pentru sectorul de și pentru tineret de către diverse autorități și instituții
• creșterea importanței sectorului de tineret în România și asigurarea contextelor de cooperare sectorială
• sprijinirea fundamentării politicilor publice
• eficientizarea și fluidizarea procesului de raportare al diverșilor actori publici și neguvernamentali către autoritățile publice
• obținerea unei imagini reale privind toți tinerii și studenții care participă la activități specifice (date reale și consistente privind numărul de participanți unici, populația tânără, pe tipuri de activități, formă de finanțare etc; mobilitatea și și activitatea extracurriculară a tânărului, competențele dezvoltate etc.)
• generarea indicatorilor de sistem cu privire la activitățile desfășurate, accesarea spațiilor și profesioniștii în lucrul cu tinerii (performanță, finanțare, management, calitate).
• interconectarea sistemelor de gestiune din sectorul de tineret printr-o soluţie de tip „cloud”
• asigurarea accesului în platforme prin autorizare şi autentificare, conform statutului individual al utilizatorului şi drepturilor asociate acestuia, în baza unui cont protejat (nivelurile de acces în platforme sunt următoarele: individual, instituțional, guvernamental și deschis, în raport de funcțiile fiecărei platforme)

La nivelul MTS, Direcția tehnologia informației și evidența datelor va pregăti documentația tehnico-economică pentru achiziția serviciilor de realizare a celor 8 platforme și va lansa două apeluri publice de licitație pentru serviciile de realizare REGISTRULUI UNIC NAȚIONAL PENTRU TINERET (4 platforme) și a CENTRULUI NAȚIONAL DE RESURSE PENTRU TINERET (4 platforme)  –  (Trimestrul 3 din anul 2021).

Până la finalul primului trimestru din 2022, se vor semna cele două contracte. Din fonduri naționale și Erasmus+ vor fi dezvoltate modulele de formare etc., analize, cercetări etc. Periodic, Direcția tehnologia informației și evidența datelor din cadrul MTS, prin colaborare cu celelalte structuri din minister și pe baza contractelor de finanțare încheiate pentru investiții, va colecta și publica datele, precum va asigura și buna funcționare a celor 8 (opt) platforme digitale.

Bugetul total estimat pentru realizarea celor 8 platforme: 5.320.000 euro (în medie 665.000 euro/ platformă). La estimarea costurilor am comparat cerințele privind soluțiile tehnice necesare acoperirii nevoilor identificate de noi cu  caracteristicile din caietele de sarcini ale mai multor proiecte cu componente similare, după cum urmează:

• Sistem informatic de monitorizare și evaluare
• Sistemului Informatic Integrat – Platformă Integrată
• Pachete sistem informatic integrat, inclusiv implementarea fluxurilor de lucru, și server pentru stocarea informației din cadrul programului integrat
• Servicii de dezvoltare platformă informatică pentru proiectul „e-cultura”: Biblioteca digitală a României
• Platformă digitală cu resurse educaționale deschise

Ținte:

• Semnarea contractului privind achiziția serviciilor publice pentru realizarea REGISTRULUI UNIC NAȚIONAL PENTRU TINERET (Q1/2022)
• Semnarea contractului privind achiziția serviciilor publice pentru realizarea CENTRULUI NAȚIONAL DE RESURSE PENTRU TINERET (Q1/2022)
• Lansarea și operaționalizarea REGISTRULUI UNIC NAȚIONAL PENTRU TINERET (Q3/2022)
• Lansarea și operaționalizarea CENTRULUI NAȚIONAL DE RESURSE PENTRU TINERET (Q3/2022)
• Colectarea datelor și popularea celor 8 platforme (Q1/2026)

Dacă ministerul nu va populariza aceste oferte (prin campanii publice de promovare), există riscul să nu achiziționeze cele mai bune servicii de dezvoltare digitală.

Dacă MTS nu va organiza o amplă campanie națională de informare cu privire la aceste 8 platforme și de explicare, există riscul să rămână neutilizate, mai ales din cauza rezistenței la digitalizare și la transparență, ducând astfel la date insuficiente, și la descurajarea beneficiarilor de a le utiliza.

Această platformă este pentru înregistrarea și prezentarea activității autorității publice centrale pentru tineret (rapoarte, informări și anunțuri), publicarea cercetărilor, a politicilor publice. Totodată, va conține tutoriale de 3-10 min (micro-learning) pentru prezentarea informațiilor utile tinerilor și ONG-urilor de și pentru tineret, o biblioteca virtuală cu resurse de profil, anunțurile cu oportunități de finanțare, evenimentele naționale etc.

Aceasta va conține statistici, politici locale, bugete, oportunități și anunțuri relevante pentru tineri, specialiști în lucru cu tinerii, ONG-uri, sectorul public, sectorul privat profit de profil.

Aceasta va conține cursuri online live și predefinite, precum și diferite tutoriale pentru organizarea de activități și furnizarea de servicii pentru tineri și organizațiile de și pentru tineret.

Dintre pașii parcurși până în prezent privind transferul de competențe, enumerăm:

• HG nr.139/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii-cadru a descentralizării
• HG nr.563/2009 privind aprobarea Regulamentului privind descentralizarea activităților sportive și de tineret
• Ghidul cadru pentru elaborarea standardelor minime de calitate și a standardelor minime de cost pentru serviciile publice descentralizate (2009)
• HG nr.886/2010 privind aprobarea Strategiei de descentralizare a activităților din domeniul tineretului
• Proiectul SIPOCA „Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și pentru sprijinirea dezvoltării la nivel local”
• HG nr.229/2017 privind aprobarea Strategiei generale de descentralizare
• Memorandumul care însoțește analiza de impact cu privire la soluțiile propuse pentru descentralizare (02.08.2018)
• Codul administrativ 2019 – Titlul II – Descentralizarea (Art.76-83).

După elaborarea standardelor de calitate prevăzute de Reforma 2, la nivelul Ministerului Tineretului și Sportului, Direcția politici pentru tineret va coordona un grup de lucru responsabil de elaborarea standardelor de cost actuale pentru serviciile și activitățile pentru tineret și studenți (în baza Hotărârea nr. 961/2009 privind aprobarea Ghidului-cadru pentru elaborarea standardelor minime de calitate și a standardelor minime de cost pentru serviciile publice descentralizate), pe baza standardelor de calitate.

Etapele parcurse sunt următoarele:

• Analiza legislativă a serviciului public și identificarea standardelor de cost actuale;
• Analiza mecanismului de organizare și funcționare a serviciului public;
• Analiza mecanismului de finanțare a serviciului public;
• Descompunerea și analiza activităților componente ale serviciului public și identificarea datelor primare aferente acestora;
• Elaborarea de propuneri de standarde de cost.

Odată finalizată, această propunere va fi înaintată spre consultare Consiliului Național pentru Tineret (CNPT) care va formula opinii. Proiectul îmbunătățit, va fi înaintat de către DPPT comisiei pentru repartizarea alocărilor bugetare în teritoriu. (Apoi, Ministerul Tineretului și Sportului, prin direcțiile pentru sport și tineret și casele de cultură ale studenților – inclusiv CCSS „Tei”, va pilota standardele de cost, pe baza standardelor de calitate, pe durata unui an fiscal. Ulterior, va evalua acest proces, va întocmi raportul de specialitate, care va conține propuneri de optimizare). Comisia de repartizare a alocărilor bugetare în teritoru, pe baza standardelor de calitate, va stabili repartizarea bugetelor pentru subordonatele MTS, pentru tineret. Direcția din cadrul MTS care coordonează activitatea pe tineret a direcțiilor pentru sport și tineret și a caselor de cultură ale studenților (inclusiv CCSS „Tei”) monitorizează procesul de pilotare a propunerii de standarde de cost. La final, întocmește raportul de pilotare, pe care îl înaintează Grupului de lucru pentru descentralizarea competențelor din cadrul MTS. Raportul conține analiza eficienței standardelor de cost, concluziile și eventualele propuneri de îmbunătățire, argumentate. După pilotarea standardelor de cost, de către MTS prin structurile subordonate, pe durata unui an fiscal, grupul de lucru se întrunește pentru analizarea raportului de specialitate al direcției MTS responsabilă de coordonarea activității direcțiilor pentru sport și tineret și a caselor de cultură.

Ulterior, grupul de lucru redactează raportul final al MTS  pe care îl înaintează Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, pentru negocierea în vederea transferurilor de competențe și financiare către consiliile județene. În proces participativ, vor fi aduse amendamente la standardele inițiale de cost, cu scopul asigurării celui mai bun raport calitate-cost. Pe baza concluziilor  MTS, în colaborare cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale și sub coordonarea, MLPDA, elaborează propunerea finală privind standardele de cost. Drept urmare, la propunerea MTS și după obținerea avizelor MLPDA, al Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare și al Comitetului pentru finanțate publice locale și după parcurgerea procesului de transparență decizională  va fi adoptată hotărârea de guvern pentru adoptarea standardelor de cost, pe baza standardelor de calitate.

Grupul de lucru pentru descentralizarea competențelor din cadrul Ministerului Tineretului și Sportului va colabora cu grupul de experți mediatori comunitari. De la aceștia va colecta rezultatele întâlnirilor cu actorii din fiecare județ și din municipiul București. Pe baza rezultatelor va elabora propunerea de Cartă, pe care o va înainta spre consultare Consiliului Național pentru Tineret (CNPT). Ulterior, va organiza  întâlniri cu Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, Asociația Municipiilor din România și cu Asociația Comunelor din România, pentru analizarea propunerii și a punctului de vedere al CNPT și pentru demararea procesului de avizare și adoptare.

Carta va conține și o anexă cu instrumentele de monitorizare și evaluare a respectării principiilor Cartei și a aplicării politicilor naționale și europene la nivel local. Un accent puternic va fi pus pe dezvoltarea/ consolidarea mecanismelor de coordonare metodologică, monitorizare și control privind modul de exercitare a competențelor descentralizate la nivel local și pe întărirea capacității autorităților administrației publice locale pentru exercitarea eficientă a competențelor descentralizate.

Borne:

• Elaborarea primei variante a standardelor de cost pentru finanțarea serviciilor publice în domeniul tineretului ce urmează a face obiectul transferului de competențe (descentralizării) de la Ministerul Tineretului și Sportului către consiliile județene (Q1/2022)
• Redactarea raportului de specialitate privind pilotarea propunerii de standarde de cost pentru finanțarea serviciilor publice în domeniul tineretului ce urmează a face obiectul transferului de competențe (descentralizării) de la Ministerul Tineretului și Sportului către consiliile județene (Q1/2023)
• Adoptarea hotărârii guvernului privind standardele de cost, pe baza standardelor de calitate, pentru finanțarea serviciilor publice în domeniul tineretului ce urmează a face obiectul transferului de competențe (descentralizării) de la Ministerul Tineretului și Sportului către consiliile județene (Q3/2023)
• Adoptarea hotărârii guvernului privind „Carta ecosistemelor locale de și pentru tineret sustenabile și incluzive” (Q3/2023)
• Adoptarea Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competențe în domeniul Tineret (Q1/2024)

La nivel central, se va recruta competițional, prin apel deschis o echipă de 47 de specialiști/experți în domeniul tineretului, ai dialogului cu autoritățile publice și ai dezvoltării comunitare, coordonați de grupul de lucru pentru descentralizare, care vor avea rol de MEDIATORI COMUNITARI în cele 41 de județe și cele 6 sectoare ale municipiului București.

Aceștia vor fi responsabili de organizarea a 329 de sesiuni de formare pentru funcționari publici la nivel local, care au ca obiective:

• dezvoltarea unui cadru strategic de învățare și dezvoltare pentru funcționarii publici pentru înțelegerea politicilor publice pentru tineret, precum și pentru comunicarea cu tinerii în exercitarea atribuțiilor lor,
• dezvoltarea unui cadru pentru funcționarii publici de cooperare cu tinerii pentru dezvoltarea comunității, pentru creșterea performanței implementării programelor și măsurilor adresate tinerilor
• formarea funcționarilor publici de la nivel local cu atribuții în domeniul tineretului să interacționeze cu tinerii și să opereze cu cele 8 platforme dezvoltate.

CALENDAR:

• 47 module de formare pentru 705 angajați ai instituțiilor publice cu atribuții incidente domeniului tineretului, în trimestrul 3 din anul 2023 (Q3/2023) = 405.845 EUR
• 47 module de formare pentru 705 angajați ai instituțiilor publice cu atribuții incidente domeniului tineretului, în trimestrul 4 din anul 2023 (Q4/2023) = 405.845 EUR
• 47 module de formare pentru 705 angajați ai instituțiilor publice cu atribuții incidente domeniului tineretului, în trimestrul 1 din anul 2024 (Q1/2024) = 405.845 EUR
• 47 module de formare pentru 705 angajați ai instituțiilor publice cu atribuții incidente domeniului tineretului, în trimestrul 2 din anul 2024 (Q2/2024) = 405.845 EUR
• 47 module de formare pentru 705 angajați ai instituțiilor publice cu atribuții incidente domeniului tineretului, în trimestrul 3 din anul 2024 (Q3/2024) = 405.845 EUR
• 47 module de formare pentru 705 angajați ai instituțiilor publice cu atribuții incidente domeniului tineretului, în trimestrul 4 din anul 2024 (Q4/2024) = 405.845 EUR
• 47 module de formare pentru 705 angajați ai instituțiilor publice cu atribuții incidente domeniului tineretului pentru co-crearea ghidului de interacționare a funcționarilor publici cu tinerii, în trimestrul 1 din anul 2025 (Q1/2025) = 405.845 EUR

Ghidul de interacționare a funcționarilor publici cu tinerii va conține:

• identificarea competențelor cheie necesare pentru interacțiunea cu tinerii ca beneficiari sau parteneri;
• formular de auto-evaluare ca mecanism de identificare a competențelor ce trebuie dezvoltate;
• plan de învățare și formare pentru instituțiile publice;
• programe de formare pentru dezvoltarea diferitelor competențe;
• identificarea costurilor.

PUBLIC ȚINTĂ: funcționarii publici de la nivel local cu atribuții în domeniul tineretului sau incidente acestuia.

La nivel central, se va recruta competițional, prin apel deschis o echipă de 47 de specialiști/experți în domeniul tineretului, ai dialogului cu autoritățile publice și ai dezvoltării comunitare, coordonați de grupul de lucru pentru descentralizare, care vor avea rol de MEDIATORI COMUNITARI în cele 41 de județe și cele 6 sectoare ale municipiului București. 

Aceștia sunt responsabili de organizarea a 846 de întâlniri cu actori locali pentru dezvoltarea ecosistemelor locale de și pentru tineret, care au ca obiectiv creșterea implicării actorilor locali în conturarea ecosistemelor de și pentru tineret.

În ultima parte a anului 2021, mediatorii comunitari vor realiza planificarea integrată de susținere a autorităților publice locale în procesul de preluare și vor elabora strategia de abordare unitară a dezvoltării ecosistemelor locale.

CALENDAR:

Pe tot parcursul anului 2022 (și până la începutul Q1/2023), mediatorii comunitari realizează:

• 47 de cartografieri a resurselor și competențelor;
• 47 de analize și propuneri ale dezvoltării ecosistemelor și planificări ale măsurilor integrate, stabilirea obiectivelor și indicatorilor (consilii consultative înființate, bugete speciale, strategii de tineret locale/ județene, măsuri din strategii naționale și/sau locale, proiecte dezvoltate, fonduri planificate spre a fi atrase etc.)
• 4 întâlniri trimestriale cu actorii locali pentru conturarea și redactarea perspectivelor actorilor locali cu privire la Carta ecosistemelor (4 x 47 = 188 întâlniri = 210.560 EUR)

Pe tot parcursul anului 2023 (Q1, Q2, Q3, Q4/2023), mediatorii comunitari organizează 4 întâlniri trimestriale cu actorii locali pentru informarea etapelor privind adoptarea Cartei, evaluarea progresului și planificări pentru perioada următoare (4 x 47 = 188 întâlniri = 210.560 EUR);

Pe tot parcursul anului 2024 (Q1, Q2, Q3, Q4/2024), mediatorii comunitari organizează 4 întâlniri trimestriale cu actorii locali pentru evaluarea implementării Cartei și a Legii descentralizării a unor competențe în domeniul Tineret și planificări pentru perioada următoare (4 x 47 = 188 întâlniri = 210.560 EUR);

Pe tot parcursul anului 2025 (Q1, Q2, Q3, Q4/2025), mediatorii comunitari organizează 4 întâlniri trimestriale cu actorii locali pentru evaluarea implementării Cartei și a Legii descentralizării a unor competențe în domeniul Tineret și planificări pentru perioada următoare (4 x 47 = 188 întâlniri = 210.560 EUR);

În primele două trimestre din anul 2026 (Q1, Q2/2026, mediatorii comunitari organizează 2 întâlniri trimestriale cu actorii locali pentru evaluarea finală a implementării Cartei și a Legii descentralizării a unor competențe în domeniul Tineret, prezentării evoluția comunității locale; Redactarea raportului final și agrearea propunerilor pentru următoarea perioadă. (2 x 47 = 94 întâlniri = 105.280 EUR).

PUBLIC ȚINTĂ: funcționarii publici de la nivel local cu atribuții în domeniul tineretului sau incidente acestuia, decidenți locali, ONG-uri locale, companii locale, mass-media locală etc.

Valoarea unui grant este de 25.000 EUR și are ca obiectiv susținerea profesionalizării ONG-urilor de tineret, prin acoperirea costurilor pentru îndeplinirea scopului lor. O condiție este aceea ca, prin activitățile desfășurate, organizația să implice 100 de tineri pe durata grantului. Perioada maximă de implementare a proiectelor este de 12 luni.

Numărul maxim de granturi alocate este de 47/an (pentru fiecare județ și cele 6 sectoare), cu excepția anului 2023, când se alocă câte două granturi pentru fiecare județ și sectoare.

BENEFICIARI ELIGIBILI: structurile neguvernamentale DE tineret, potrivit Capitolului III din Legea tinerilor nr.350/2006 (sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și care îndeplinesc, cumulativ, următoarele criterii: 1) scopul prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; 2) cel puțin două treimi din numărul total al membrilor/ persoanelor fizice din cadrul structurilor constitutive membre sunt tineri.)

În luna ianuarie (primele două săptămâni), pe baza Ghidului Solicitantului, Direcția CRESC Tineret lansează apelul pentru finanțarea proiectelor.

Perioada de depunere a aplicațiilor se încheie în prima zi din ce-a de-a 3-a săptămână din luna februarie. Timp de o lună se evaluează cererile de finanțare și eventualele contestații (3 zile perioadă de depunere a contestațiilor) și se formulează feed-back pentru fiecare aplicație (indiferent că este admisă sau respinsă). În ultimele două săptămâni din luna martie se semnează contractele de finanțare cu beneficiarii și se alocă un avans de 80% din suma grantului. După terminarea perioadei de implementare indicată în contractul de finanțare, beneficiarul are la dispoziție o perioadă maximă de 2 luni pentru depunerea raportului. Direcția CRESC Tineret are la dispoziție 2 luni pentru evaluarea raportului și, în funcție de punctaj, pentru alocarea restului din grant.

235 granturile operaționale:

• Semnarea a 47 de granturi operaționale pentru structurile neguvernamentale de tineret (Q1/2022) = 1.175.000 EUR
• Semnarea a 94 de granturi operaționale pentru structurile neguvernamentale de tineret (Q1/2023) = 2.350.000 EUR
• Semnarea a 47 de granturi operaționale pentru structurile neguvernamentale de tineret (Q1/2024) = 1.175.000 EUR
• Semnarea a 47 de granturi operaționale pentru structurile neguvernamentale de tineret (Q1/2025) = 1.175.000 EUR

Acest tip de granturi este destinat nu doar susținerii dezvoltării ONG-urilor și a calității rezultatelor acestora, dar și implicării a câte 300 de tineri în proiecte de anvergură națională (care implică tineri din cel puțin 3 regiuni sau care vizează intervenții ce acoperă nevoi identificate în cel puțin 2 regiuni). Perioada maximă de implementare a proiectelor este de 12 luni.

Valoarea unui grant este de 50.000 EUR și are ca obiectiv stimularea cooperării trans-sectoriale și regionale dintre ONG-urile de și pentru tineret, care vizează transformări comunitare ce necesită o perioadă de intervenție mai lungă.

Numărul maxim de granturi alocate este de 12/an (pentru fiecare regiune de dezvoltare câte 1 și câte 5 pentru Regiunea București-Ilfov), cu excepția anului 2023, când se alocă câte două granturi pentru fiecare regiune și 10 pentru București-Ilfov.

BENEFICIARI ELIGIBILI sunt structurile neguvernamentale DE și PENTRU tineret, indicate în Capitolului III din Legea tinerilor nr.350/2006 (Organizațiile neguvernamentale DE tineret sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și care îndeplinesc, cumulativ, următoarele criterii: 1) scopul prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; 2) cel puțin două treimi din numărul total al membrilor/ persoanelor fizice din cadrul structurilor constitutive membre sunt tineri; Organizațiile neguvernamentale PENTRU tineret sunt persoanele juridice de drept privat și fără scop patrimonial, care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare și al căror scop prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; Fundațiile Județene pentru tineret și a municipiului București constituite în baza Decretului-Lege nr.150/1990 și Fundația Națională pentru Tineret).

În luna ianuarie (primele două săptămâni), pe baza Ghidului Solicitantului, Direcția CRESC Tineret lansează apelul pentru finanțarea proiectelor. Perioada de depunere a aplicațiilor se încheie în prima zi din ce-a de-a 3-a săptămână din luna februarie. Timp de o lună se evaluează cererile de finanțare și eventualele contestații (3 zile perioadă de depunere a contestațiilor) și se formulează feed-back pentru fiecare aplicație (indiferent că este admisă sau respinsă). În ultimele două săptămâni din luna martie se semnează contractele de finanțare cu beneficiarii și se alocă un avans de 80% din suma grantului. După terminarea perioadei de implementare indicată în contractul de finanțare, beneficiarul are la dispoziție o perioadă maximă de 2 luni pentru depunerea raportului. Direcția CRESC Tineret are la dispoziție 2 luni pentru evaluarea raportului și, în funcție de punctaj, pentru alocarea restului din grant.